Monthly Archives: April 2008

Autorizarea din punct de vedere tehnic, a furnizorilor de produse şi/sau servicii pentru transportul feroviar şi cu metroul

Leave a reply

Autorizarea din punct de vedere tehnic, a furnizorilor de produse şi/sau servicii pentru transportul feroviar şi cu metroulAutorizarea furnizării de produse şi servicii pentru transportul CFR şi metrou, se găseşte reglementată de Normele privind autorizarea, din punct de vedere tehnic, a furnizorilor de produse şi/sau servicii pentru transportul feroviar şi cu metroul. Normele fac parte integrantă din Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 290/2000.

În scopul respectării cerinţelor privind siguranţa circulaţiei şi securitatea transportului, calitatea serviciilor, sănătatea oamenilor şi protecţia mediului în transportul feroviar şi cu metroul, activităţile de construire, modernizare, reparare şi de întreţinere a materialului rulant şi a infrastructurii feroviare pot fi efectuate numai de agenţii economici autorizaţi şi supravegheaţi din punct de vedere tehnic de AFER, denumiţi în continuare furnizori feroviari.

Autorizaţia de furnizor feroviar este documentul eliberat de către AFER prin care se atestă că un agent economic poate realiza şi furniza una sau mai multe categorii de produse şi/sau servicii feroviare critice, cu respectarea condiţiilor specificate în autorizaţie. Continue reading →

Obtinerea certificatului de clasificare a structurilor de primire turistice

Leave a reply
Obtinerea certificatului de clasificare a structurilor de primire turistice

Obtinerea certificatului de clasificare a structurilor de primire turistice

Obtinerea certificatului de clasificare a structurilor de primire turistice

ART. 1
Structurile de primire turistice, indiferent de forma de proprietate şi administrare, se clasificã în funcţie de caracteristicile constructive, de dotãri şi serviciile prestate.
ART. 2
Autoritatea administraţiei publice centrale responsabilã în domeniul turismului elibereazã certificatele de clasificare pentru structurile de primire turistice, pe baza declaraţiei standardizate date pe propria rãspundere de solicitant, însoţitã de documentaţia aferentã completã, prin care se atestã îndeplinirea condiţiilor şi criteriilor de autorizare.
ART. 3
În sensul prezentei hotãrâri, prin solicitant se înţelege operatorul economic proprietar şi/sau administrator al unei structuri de primire turistice.
ART. 4
(1) Pentru obţinerea certificatului de clasificare a structurilor de primire turistice, solicitantul depune pe propria rãspundere, la sediul autoritãţii publice centrale responsabile în domeniul turismului, declaraţia standardizatã însoţitã de documentaţia completã prevãzutã în normele metodologice care reglementeazã condiţiile şi criteriile de autorizare a structurilor de primire turistice, înainte de darea lor în folosinţã.
(2) Cererea solicitantului este procesatã în cel mai scurt termen, dar nu mai mult de 30 de zile calendaristice de la data depunerii declaraţiei standardizate însoţite de documentaţia completã. Termenul poate fi prelungit o singurã datã, pentru o perioadã de maximum 15 zile calendaristice. Valabilitatea documentelor depuse iniţial nu este afectatã de prelungirea dispusã de autoritatea competentã.
(3) Prelungirea termenului de eliberare a certificatului de clasificare, precum şi durata acestei prelungiri trebuie motivate în mod corespunzãtor şi notificate solicitantului înainte de expirarea termenului iniţial.
(4) Certificatul de clasificare pentru structurile de primire turistice se considerã eliberat în situaţia în care autoritatea emitentã nu a rãspuns în termenul prevãzut la alin. (2), cu excepţia cazului în care acest lucru este justificat de motive imperative de interes general, inclusiv de un interes legitim al unei terţe pãrţi.
(5) În cazul unei documentaţii incomplete, solicitantul este informat în cel mai scurt timp, dar nu în mai mult de 5 zile lucrãtoare de la primirea ei, cu privire la necesitatea transmiterii de documente suplimentare, precum şi cu privire la consecinţele asupra termenului de procesare a documentaţiei prevãzut la alin. (2).
(6) În situaţia în care solicitantul nu îndeplineşte condiţiile pentru eliberarea certificatului de clasificare, autoritatea emitentã comunicã în scris în termenul prevãzut la alin. (2) motivul neacordãrii acestuia.
ART. 5
(1) Certificatele de clasificare sunt valabile pânã la modificarea condiţiilor şi criteriilor pentru care au fost eliberate sau pânã la data menţionatã în acestea.
(2) În situaţia în care au apãrut modificãri cu privire la îndeplinirea condiţiilor şi criteriilor care au stat la baza eliberãrii certificatului de clasificare, operatorul economic proprietar şi/sau administrator al unei structuri de primire turistice este obligat sã solicite o nouã clasificare a structurii de primire turistice în cauzã, în termen de 30 de zile de la apariţia modificãrilor.
(3) Operatorul economic proprietar şi/sau administrator al unei structuri de primire turistice este obligat sã solicite eliberarea unui nou certificat de clasificare înainte de expirarea valabilitãţii menţionate în certificatul de clasificare.
(4) În cazul încetãrii activitãţii structurii de primire turistice operatorul economic proprietar şi/sau administrator al structurii de primire turistice în cauzã are obligaţia sã solicite autoritãţii administraţiei publice centrale responsabile în domeniul turismului radierea certificatului de clasificare şi sã restituie certificatul de clasificare şi fişa/fişele anexe în original, prin poştã cu confirmare de primire sau prin depunerea acestora la registratura autoritãţii administraţiei publice centrale responsabile în domeniul turismului.
ART. 6
(1) Denumirea, tipul şi însemnele privind categoria de clasificare a structurii de primire turistice se expun la loc vizibil, în exteriorul clãdirii, iar certificatul de clasificare, numãrul de telefon al autoritãţii administraţiei publice centrale responsabile în domeniul turismului se afişeazã vizibil şi în mod lizibil la recepţie, în holul structurilor de primire turistice care nu dispun de recepţie şi în spaţiul de la intrare în saloanele de servire a mesei, pentru a fi cunoscute de turişti.
(2) Operatorul economic proprietar şi/sau administrator de structuri de primire turistice este obligat sã furnizeze informaţii reale cu privire la denumirea, tipul, categoria de clasificare şi serviciile prestate în toate materialele de promovare, conform certificatului de clasificare obţinut.
(3) Certificatul de clasificare şi anexa/anexele la certificatul de clasificare se pãstreazã în permanenţã în original în structura de primire turisticã în cauzã.
ART. 7
Este interzisã funcţionarea structurilor de primire turistice fãrã certificate de clasificare, cu certificate de clasificare expirate sau cu o altã structurã a spaţiilor decât cea stabilitã prin anexa certificatului de clasificare.
ART. 8
(1) În scopul protecţiei turiştilor, operatorul economic proprietar şi/sau administrator al unei structuri de primire turistice are urmãtoarele obligaţii:
a) sã asigure funcţionarea la categoria şi/sau tipul de structurã de primire turisticã menţionate în certificatul de clasificare;
b) sã respecte reglementãrile legale în vigoare în ceea ce priveşte desfãşurarea activitãţii în structurile de primire turistice;
c) sã respecte nivelul maxim de zgomot stabilit prin reglementãrile specifice privind organizarea programelor artistice, a audiţiilor muzicale, video, TV, organizate în aer liber, în construcţii deschise, cum sunt cele care nu au toate laturile şi acoperişul izolate fonic, precum şi în construcţii provizorii, cum sunt corturile, terasele acoperite şi altele asemenea.
(2) Operatorii economici proprietari şi/sau administratori ai structurilor de primire turistice clasificate de pe litoralul românesc au obligaţia sã asigure funcţionarea acestora pe toatã perioada sezonului turistic estival, respectiv perioada 1 mai-30 septembrie a fiecãrui an.
ART. 9
(1) Certificatul de clasificare se retrage de cãtre personalul cu atribuţii de control din cadrul autoritãţii administraţiei publice centrale responsabile în domeniul turismului, în situaţia în care nu sunt respectate obligaţiile stabilite la art. 8 alin. (1).
(2) În situaţia în care au fost remediate deficienţele pentru care certificatul de clasificare a fost retras, operatorul economic proprietar şi/sau administrator al unei structuri de primire turistice solicitã reluarea activitãţii turistice printr-o cerere scrisã adresatã administraţiei publice centrale responsabile în domeniul turismului. Restituirea certificatului de clasificare retras se va face dupã ce personalul cu atribuţii de control din cadrul administraţiei publice centrale responsabile în domeniul turismului constatã remedierea deficienţelor, în termen de 15 zile de la data înregistrãrii cererii scrise a solicitantului.
(3) În situaţia în care nu au fost remediate deficienţele pentru care s-a retras certificatul de clasificare în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) lit. a), solicitantul va relua procedura de clasificare pentru tipul şi categoria de clasificare efectiv îndeplinite. Procedura de clasificare se reia conform prevederilor art. 4.
(4) În situaţia în care nu au fost remediate deficienţele pentru care s-a retras certificatul de clasificare în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) lit. b), operatorul economic nu are dreptul de a solicita eliberarea unui nou certificat de clasificare pentru orice tip de structurã de primire turisticã şi categorie de clasificare pentru structura în cauzã, pânã la remedierea deficienţelor menţionate în actul de control prin care a fost retras certificatul de clasificare.
(5) Autoritatea administraţiei publice centrale responsabilã în domeniul turismului va publica periodic pe site-ul propriu lista cuprinzând structurile de primire turistice cãrora le-au fost retrase certificatele de clasificare şi, respectiv, lista celor cãrora le-au fost restituite certificatele de clasificare.
(6) În perioada în care certificatul de clasificare este retras, operatorul economic proprietar şi/sau administrator al unei structuri de primire turistice nu are dreptul sã desfãşoare activitãţi turistice şi sã încaseze venituri din exploatarea structurii de primire turistice respective.

Cadrul legal se regaseste in Hotararea de Guvern nr. 1.267 din 8 decembrie 2010 privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licentelor si brevetelor de turism

 

Dispoziţii generale privind condiţiile şi criteriile pentru eliberarea certificatului de clasificare.

ART. 3
(1) Structurile de primire turistice cu funcţiuni de cazare se clasificã pe stele şi respectiv, flori în cazul pensiunilor agroturistice şi al pensiunilor turistice din mediul rural, în funcţie de caracteristicile constructive, dotãrile şi serviciile pe care le oferã, potrivit criteriilor cuprinse în anexele nr. 1,2,7 care fac parte integrantã din prezentele norme.
(2) Clasificarea structurilor de primire turistice se realizeazã de cãtre autoritatea administraţiei publice centrale responsabilã în domeniul turismului, în scopul protecţiei turiştilor, constituind o formã codificatã de prezentare sinteticã a nivelului de confort şi a ofertei de servicii.
ART. 4
Pentru obţinerea certificatului de clasificare a structurilor de primire turistice, operatorii economici proprietari şi/sau administratori de structuri de primire turistice depun, înainte de darea lor în folosinţã, la sediul autoritãţii administraţiei publice centrale responsabile în domeniul turismului, declaraţia standardizatã datã pe proprie rãspundere, însoţitã de documentaţia completã, întocmitã potrivit prezentelor norme.
ART. 5
În vederea eliberãrii certificatului de clasificare, operatorii economici proprietari şi/sau administratori de structuri de primire turistice depun la sediul autoritãţii administraţiei publice centrale responsabile în domeniul turismului, o declaraţie standardizatã datã pe propria rãspundere, conform modelului prezentat în anexa nr. 3 la prezentele norme, însoţitã de documentaţia cu urmãtorul conţinut:
a) certificat constatator, în original sau copie legalizatã, emis de Oficiul Registrului Comerţului în baza Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, din care sã rezulte informaţii privind datele complete de identificare ale operatorului economic, precum şi informaţii referitoare la durata de funcţionare declaratã, activitatea principalã, activitãţile secundare, capitalul social şi activitãţile autorizate;
b) fişa privind încadrarea spaţiilor de cazare pe categorii, conform anexei nr. 4 la prezentele norme, dupã caz;
c) fişa privind încadrarea spaţiilor cu funcţiuni de alimentaţie publicã conform anexei nr. 5 la prezentele norme, dupã caz.
ART. 6
În vederea preschimbãrii certificatului de clasificare operatorii economici proprietari şi/sau administratori de structuri de primire turistice depun la sediul autoritãţii administraţiei publice centrale responsabile în domeniul turismului, certificatul de clasificare şi fişele anexe în original, însoţite de documentele prevãzute la art. 5
ART. 7
În vederea eliberãrii certificatului de clasificare, în situaţia reclasificãrii unitãţii la un alt tip de structurã sau categorie de clasificare, operatorii economici proprietari şi/sau administratori de structuri de primire turistice depun la sediul autoritãţii administraţiei publice centrale responsabile în domeniul turismului, un memoriu justificativ, în situaţia solicitãrii unui alt tip de structurã şi categorie de clasificare, certificatul de clasificare însoţit de fişele anexe în original, precum şi documentele prevãzute la art. 5.
ART. 8
În vederea eliberãrii certificatului de clasificare, în situaţia schimbãrii operatorului economic proprietar şi/sau administrator de structuri de primire turistice, acesta depune la sediul autoritãţii administratiei publice centrale responsabile în domeniul turismului, certificatul de clasificare şi fişele anexe în original, precum şi documentele prevãzute la art. 5.
ART. 9
În vederea eliberãrii certificatului de clasificare, în situaţia schimbãrii denumirii structurii de primire turistice, operatorul economic proprietar şi/sau administrator de structuri de primire turistice, depune la sediul autoritãţii administraţiei publice centrale responsabile în domeniul turismului, o documentaţie cu urmãtorul conţinut:
a) cerere din care sã rezulte noua denumire a structurii de primire turistice;
b) certificatul de clasificare şi fişele anexe în original.
ART. 10
În vederea eliberãrii unei noi fişe anexe a certificatului de clasificare, în situaţia în care au intervenit modificãri în structura spaţiilor cu funcţiuni de cazare şi/sau de alimentaţie publicã, operatorul economic proprietar şi/sau administrator de structuri de primire turistice depune la sediul autoritãţii administraţiei publice centrale responsabile în domeniul turismului o documentaţie cu urmãtorul conţinut:
a) cerere privind eliberarea unei noi fişe anexe a certificatului de clasificare conform modelului din anexa 4.1 şi/sau 5.1, la prezentele norme, dupã caz;
b) copia certificatului de clasificare;
c) fişa anexã a certificatului de clasificare în original însoţitã de fişa actualizatã conform anexei 4 şi/sau 5 la prezentele norme, dupã caz.
ART. 11
În vederea eliberãrii unui duplicat al certificatului de clasificare, în cazul pierderii sau deteriorãrii/distrugerii acestuia, operatorul economic proprietar şi/sau administrator de structuri de primire turistice depune la sediul autoritãţii administraţiei publice centrale responsabile în domeniul turismului, o documentaţie cu urmãtorul conţinut:
a) cerere privind eliberarea unui duplicat al certificatului de clasificare;
b) dovada publicãrii în presã a pierderii/distrugerii certificatului de clasificare.
ART. 12
În vederea radierii certificatului de clasificare, operatorul economic proprietar şi/sau administrator de structuri de primire turistice, depune la sediul autoritãţii administraţiei publice centrale responsabile în domeniul turismului, o documentaţie cu urmãtorul conţinut:
a) cerere privind radierea certificatului de clasificare;
b) certificatul de clasificare însoţit de fişele anexe în original.
ART. 13
Cererea operatorului economic proprietar şi/sau administrator de structuri de primire turistice este procesatã în termenele şi condiţiile prevãzute în art. 4 din hotãrâre.
ART. 14
Dupã verificarea documentaţiei depuse de operatorul economic, autoritatea administraţiei publice centrale responsabilã în domeniul turismului întocmeşte certificatul de clasificare şi fişa/fişele privind încadrarea spaţiilor de cazare şi respectiv, fişa/fişele privind încadrarea spaţiilor cu funcţiuni de alimentaţie publicã, conform machetei prezentate în anexa nr. 9 a prezentelor norme.
ART. 15
Operatorul economic proprietar şi/sau administrator de structuri de primire turistice are urmãtoarele obligaţii:
a) sã asigure buna întreţinere şi funcţionalitatea dotãrilor pe toatã perioada de funcţionare a structurilor de primire turistice;
b) sã afişeze la recepţie tarifele stabilite pentru structura de primire turisticã în cauzã. În situaţia în care în aceeaşi structurã de primire turisticã existã spaţii de cazare clasificate la o altã categorie decât cea înscrisã în certificatul de clasificare, acestea se vor afişa distinct împreunã cu tarifele aferente;
c) sã asigure în permanenţã apã caldã şi rece la grupurile sanitare din cadrul structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie publicã.
d) sã asigure în spaţiile de cazare, de servire şi în cele comune, o temperaturã minimã de 21 grade C în sezonul rece, iar în sezonul cald, de maximum 25 grade C.;
e) sã asigure personal calificat, conform specificaţiilor din anexa 7 la prezentele norme. Personalul de servire din structurile de primire turistice va purta îmbrãcãminte specificã stabilitã de operatorul economic în cauzã, diferenţiat în funcţie de condiţiile de desfãşurare a activitãţii şi ecuson cuprinzând numele şi prenumele, iar restul personalului va purta echipament de lucru specific activitãţii;
f) sã asigure condiţiile necesare astfel încât turiştii sã nu fie deranjaţi de zgomotele produse de instalaţiile tehnice ale clãdirii sau de alţi factori de poluare;
g) sã asigure spaţii de cazare cu luminã naturalã directã şi aerisire;
h) sã nu amplaseze spaţii de cazare la subsolul clãdirilor;
i) sã expunã la loc vizibil, în exteriorul clãdirii: denumirea, tipul şi însemnele privind categoria de clasificare a structurii de primire turistice;
j) sã expunã vizibil şi în mod lizibil în recepţie, în holul structurilor de primire turistice care nu dispun de recepţie şi în spaţiul de la intrare în saloanele de servire a mesei, certificatul de clasificare, numãrul de telefon – tel verde – al autoritãţii administraţiei publice centrale responsabilã în domeniul turismului pentru a fi cunoscute de turişti;
k) sã furnizeze informaţii reale cu privire la denumirea, tipul, categoria de clasificare şi serviciile prestate în toate materialele de promovare, conform certificatului de clasificare obţinut;
l) sã pãstreze în permanenţã , în original, în structura de primire turisticã în cauzã, certificatul de clasificare şi anexa/anexele acestuia;
m) sã asigure o gamã diversificatã de servicii suplimentare, cuprinse în tariful de cazare sau cu platã separat, conform listei orientative prezentate în anexa nr 1.1.1 astfel:
1. la unitãţile de 4 şi 5 stele – cel puţin 15 servicii;
2. la unitãţile de 3 stele – cel puţin 12 servicii;
3. la unitãţile de 2 stele – cel puţin 8 servicii;
4. la unitãţile de 1 stea – cel puţin 5 servicii;
n) sã asigure în spaţiile de cazare materiale scrise, realizate estetic şi tipãrite în limba românã şi în cel puţin douã limbi de circulaţie internaţionalã, cuprinzând informaţii utile pentru turişti cu privire la:
– instrucţiuni de folosire a telefonului, dupã caz;
– tarifele interne şi internaţionale pentru convorbiri telefonice;
– lista cuprinzând serviciile suplimentare oferite şi tarifele pentru cele cu platã, cu indicarea modalitãţilor de solicitare a serviciului în camerã;
– lista de preţuri cu preparatele room-service;
– lista cuprinzând preţurile produselor din minibar, dupã caz;
– instrucţiuni de folosire TV, instalaţie aer condiţionat, dupã caz;
– informaţii turistice privind zona sau localitatea;
– orice alte informaţii ce ar putea face agreabil sejurul turistului;
La hotelurile de 4 şi 5 stele, materialele vor fi prezentate în mape personalizate, în fiecare spaţiu de cazare.
o) sã asigure pãstrarea ordinii, liniştii publice, moralitãţii şi sã respecte normele legale în vigoare privind siguranţa şi securitatea turiştilor din structurile de primire turistice;
p) sã asigure conectarea la sistemul integrat de evidenţã a turiştilor, în termen de 60 zile de la implementarea şi operaţionalizarea acestuia;
q) sã afişeze vizibil în camerele de baie, în cel puţin douã limbi de circulaţie internaţionalã, mesajul “Pro Natura” referitor la opţiunea fiecãrui oaspete asupra duratei de utilizare a aceloraşi lenjerii şi prosoape.
ART. 16
(1) Conform prezentelor norme metodologice, în România pot funcţiona urmãtoarele tipuri de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare, clasificate astfel:
1. hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
2. hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele;
3. moteluri de 3, 2, 1 stele;
4. hosteluri de 3, 2, 1 stele
5. vile turistice de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
7. bungalowuri de 3, 2, 1 stele;
8. cabane turistice de 3, 2, 1 stele;
9. sate de vacanţã de 5, 4, 3, 2, 1 stele,
9. campinguri, popasuri turistice, cãsuţe tip camping, de 3, 2, 1 stele;
10. pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice de 5, 4, 3, 2, 1 stele/flori;
11. apartamente sau camere de închiriat de 3, 2, 1 stele;
12. structuri de primire cu funcţiuni de cazare pe pontoane plutitoare, nave fluviale şi maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele.
(2) În cadrul tipurilor de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare prevãzute la alin. (1), poate exista urmãtoarea structurã a spaţiilor de cazare:
1. camerã cu pat individual, reprezentând spaţiul destinat folosirii de cãtre o singurã persoanã. Lãţimea patului individual este de minimum 90 cm. Lungimea patului va fi de minimum 200 cm în cazul structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare de 3, 4 şi 5 stele şi de minimum 190 cm în cazul structurilor de 1 şi 2 stele;
2. camerã cu pat matrimonial, reprezentând spaţiul destinat folosirii de cãtre una sau douã persoane. Lãţimea patului matrimonial este de minimum 140 cm;
3. camerã cu douã paturi individuale;
4. camerã cu trei paturi individuale,
5. camerã cu patru paturi individuale;
6. camere comune – cu mai mult de patru paturi individuale;
7. camerã cu priciuri, reprezentând spaţiul destinat utilizãrii de cãtre mai multe persoane. Priciul reprezintã o platformã din lemn sau din alte materiale pe care se asigurã un spaţiu de 100 cm lãţime pentru fiecare turist;
8. garsonierã, reprezentând spaţiul compus din dormitor pentru douã persoane, salon şi grup sanitar propriu. Dormitorul poate fi despãrţit de salon şi printr-un glasvand sau alte mijloace care permit o delimitare esteticã;
9. apartament, reprezentând spaţiul compus din unul sau mai multe dormitoare (maximum 5 dormitoare), salon (camerã de zi), vestibul şi echipare sanitarã proprie. La categoria de clasificare 5 stele existã un grup sanitar pentru fiecare douã locuri, iar la categoria de clasificare 4 stele, precum şi la restul categoriilor, existã minimum un grup sanitar la 4 locuri.
10. suita – ansamblu alcãtuit din douã camere, care pot funcţiona împreunã sau separat, deservite de un grup sanitar comun;
11. duplex, reprezentând ansamblul alcãtuit din douã spaţii distincte legate printr-o scarã interioarã, unul cu destinaţia de camerã de zi, având în componenţã şi grup sanitar, precum şi un spaţiu de dormit, situat la etaj.
ART. 17
Activitãţile desfãşurate în cadrul structurilor de primire turistice (cazare, alimentaţie, agrement, tratament, comerţ etc.) constituie un tot unitar, fiind pãrţi componente ale produsului turistic, care impune asigurarea corelaţiei dintre categoria structurii de primire şi calitatea celorlalte servicii.
ART. 18
Structurile de primire turistice cu funcţiuni de cazare pot avea în componenţã camere clasificate la cel mult douã categorii, cu condiţia ca diferenţa dintre aceste categorii sã fie de cel mult o stea /floare. Categoria de clasificare a structurii de primire turistice este datã de cea la care sunt încadrate majoritatea spaţiilor de cazare din incinta acesteia, dar nu mai puţin de 80% totalul spaţiilor de cazare. În situaţia în care nu este întrunit acest procent minim de 80%, structura de primire turisticã va fi clasificatã la categoria inferioarã.
ART. 19
Nu se admite organizarea altor activitãţi în holurile de recepţie a structurilor de primire turistice.
ART. 20
Pentru structurile de primire turistice clasificate la categoriile de 4 şi 5 stele se utilizeazã lenjerie din materiale de calitate superioarã.
ART. 21
Pentru toate tipurile şi categoriile de structuri de primire turistice se utilizeazã lenjerii de pat, prosoape de culoare albã, rezistente la procesele termice/chimice de spãlare şi sterilizare, care se schimbã la eliberarea camerei, iar pentru sejururile mai lungi, ori de câte ori este nevoie, conform art. 15 lit. (q), dar nu mai târziu de:
*T*

┌──────────────────┬──────────────────┬───────────────────┬──────────────────┐
│Categoria unitãţii│      Lenjeria    │     Prosoapele    │     Halatele     │
├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤
│   5 şi 4 stele   │       2 zile     │       2 zile      │      3 zile      │
├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤
│     3 stele      │       3 zile     │       2 zile      │         –        │
├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤
│ 2 stele şi 1 stea│       4 zile     │       3 zile      │         –        │
└──────────────────┴──────────────────┴───────────────────┴──────────────────┘

*ST*

ART. 22
(1) Conform prezentelor norme metodologice, în România pot funcţiona urmãtoarele tipuri de structuri de primire turistice cu funcţiuni de alimentaţie:
a) Restaurant;
b) Bar;
c) Fast food
(2) Structurile menţionalte la alin. (1) se clasificã astfel:
– restaurant 5, 4, 3, 2, 1 stele;
– bar 5, 4, 3, 2, 1 stele;
– fast-food 3, 2, 1 stele;
Cadrul legal se regaseste in ORDIN nr. 899 din 28 ianuarie 2011
pentru aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licentelor si brevetelor de turism

EMITENT: MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE SI TURISMULUI

Organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală

Leave a reply

Organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscalăA se vedea O.G. nr. 94/2004 care prin art. XXXVII prevede că de la data intrării în vigoare a O.G. nr. 94/2004 şi până la data de 31 decembrie 2006 se suspendă aplicarea O.G. nr. 71/2001.

Exercitarea independentă a calităţii de consultant fiscal se realizează numai pe baza raporturilor juridice civile şi comerciale cu persoanele fizice sau juridice cărora le acordă consultanţă şi faţă de care acesta nu are nici un fel de interese materiale directe sau indirecte, cu excepţia onorariilor cuvenite pentru munca prestată în această calitate.

Activitatea de consultanţă fiscală constă în acordarea de servicii profesionale privind asistenţa de specialitate la întocmirea declaraţiilor de impozite şi taxe, asistenţă pe probleme fiscale şi referitor la creanţele bugetare, cum sunt: amenzi, penalităţi şi majorări, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, precum şi de reprezentare în faţa organelor fiscale, iar în faţa organelor judecătoreşti, în calitate de expert.

CONDIŢII OBLIGATORII PENTRU A OBŢINE CALITATEA DE CONSULTANT FISCAL

Pentru atribuirea calităţii de consultant fiscal candidaţii, persoane fizice, trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

a) să fie licenţiaţi ai unei facultăţi cu profil economic;

Continue reading →

Transportul rutier in cont propriu

4 Replies

Transportul rutier in cont propriu

Transportul rutier în cont propriu se efectuează fără încasarea unui tarif sau a echivalentului în natură ori în servicii al acestuia şi se realizează în următoarele condiţii:

a) este o activitate secundară sau suplimentară celorlalte activităţi principale autorizate ale Societatii comerciale;

b) mărfurile transportate sunt proprietatea societatii comerciale ori au fost vândute, cumpărate sau închiriate ori au fost produse, extrase, prelucrate sau reparate de aceasta;

c) scopul deplasării este transportul mărfurilor ori al persoanelor spre sau de la întreprindere ori între punctele de lucru ale acesteia;

d) persoanele transportate sunt angajaţii societatii comerciale, scopul transportului fiind în interesul activităţilor proprii;

e) Societatea comerciala foloseşte vehicule rutiere deţinute în proprietate sau obţinute de aceasta printr-un contract de vânzare-cumpărare cu plata ulterioară ori în baza unui contract de leasing pe termen lung sau, în cazul transportului de mărfuri, vehiculele pot fi închiriate fără şofer;

f) vehiculele utilizate pentru astfel de transporturi sunt conduse de conducători auto angajaţi ai societatii comerciale, de persoana fizică sau de un membru al asociaţiei familiale, după caz.

Obţinerea certificatului de transport în cont propriu.

Continue reading →

Pages: 1 2 3

Licentele de fabricatie in domeniul productiei de produse alimentare

7 Replies

Licentele de fabricatie in domeniul productiei de produse alimentare

Agenţii economici (Persoane juridice sau fizice) pot desfăşura activităţi în domeniul producţiei de produse alimentare numai pe baza unor licenţe de fabricaţie.

Licenţele de fabricaţie a produselor alimentare se acordă următoarelor categorii de producători:

a) agenţilor economici care desfăşoară activităţi în domeniul producţiei de produse alimentare, persoane juridice, indiferent de forma de organizare şi de tipul de proprietate;

b) asociaţiilor familiale sau persoanelor fizice autorizate să desfăşoare o activitate economică independentă în domeniul producţiei de produse alimentare.

Licenţele de fabricaţie se solicită de către agenţii economici la punerea în funcţiune a fiecărei unităţi în care aceştia vor desfăşura activităţi în domeniul producţiei de produse alimentare şi se acordă de către direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în funcţie de dotări, de pregătirea de specialitate a personalului, de condiţiile de igienă şi de posibilităţile de garantare a calităţii produselor fabricate.

Licenţele de fabricaţie acordate agenţilor economici care desfăşoară activităţi în domeniul producţiei de produse alimentare atestă că aceştia au dreptul să efectueze astfel de activităţi în conformitate cu prevederile legale în vigoare, la un nivel de siguranţă şi de calitate care să asigure protecţia consumatorilor şi a mediului.

Licenţele de fabricaţie se acordă pentru fiecare categorie de produse alimentare şi alte activităţi din domeniul producţiei de produse alimentare în conformitate cu anexa nr. 1 la Regulamentul cu privire la acordarea, suspendarea şi retragerea (anularea) licenţelor de fabricaţie agenţilor economici care desfăşoară activităţi în domeniul producţiei de produse alimentare.

DOCUMENTAŢIE NECESARĂ

În vederea desfăşurării unei activităţi în domeniul producţiei de produse alimentare, agentul economic înaintează direcţiei generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene sau a municipiului Bucureşti în a cărei rază teritorială este amplasată unitatea pentru care solicită licenţa de fabricaţie cererea-tip pentru acordarea licenţei de fabricaţie, întocmită conform anexei nr. 2 la Regulamentul mai sus indicat, însoţită de documente justificative.

Pentru agenţii economici care desfăşoară activităţi de producţie, documentaţia care însoţeşte cererea pentru acordarea licenţei de fabricaţie cuprinde:

a) statutul societăţii comerciale sau autorizaţia eliberată în conformitate cu reglementările în vigoare pentru asociaţiile familiale şi persoanele fizice autorizate să desfăşoare o activitate economică independentă, în copie xerox;

b) certificatul de înmatriculare a societăţii comerciale, emis de oficiul registrului comerţului, în copie xerox;

c) certificatul de înregistrare fiscală a societăţii comerciale sau a asociaţiei familiale şi persoanei fizice, în copie xerox;

d) autorizaţia sanitară de funcţionare a unităţii pentru care se solicită licenţa de fabricaţie, eliberată de către direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti în a cărei rază teritorială se află unitatea pentru care se solicită licenţa de fabricaţie, în copie xerox, sau anexa la certificatul de înregistrare eliberat de Biroul unic, semnată şi ştampilată, în copie xerox, pentru unităţile care desfăşoară activităţi care sunt supuse înregistrării şi autorizării de funcţionare prin Biroul unic al camerei de comerţ şi industrie;

e) autorizaţia sanitară veterinară de funcţionare pentru unităţile care sunt supuse controlului sanitar veterinar, eliberată de către direcţia sanitară veterinară judeţeană sau a municipiului Bucureşti în a cărei rază teritorială se află unitatea pentru care se solicită licenţa de fabricaţie, în copie xerox, sau anexa la certificatul de înregistrare eliberat de Biroul unic, semnată şi ştampilată, în copie xerox, pentru unităţile care desfăşoară activităţi care sunt supuse înregistrării şi autorizării de funcţionare prin Biroul unic al camerei de comerţ şi industrie;

f) fişa unităţii pentru care se solicită licenţa de fabricaţie, întocmită conform anexei nr. 3 la Regulamentul mai sus arătat;

g) fişa laboratorului uzinal, întocmită conform anexei nr. 4 la Regulamentul mai sus arătat;

h) specificaţia tehnică sau standardul de firmă, elaborată şi aprobată de agentul economic, care trebuie să cuprindă condiţiile de calitate ale produsului şi data durabilităţii minimale a acestuia, de respectarea cărora producătorul rămâne răspunzător, condiţiile specifice de manipulare, transport şi depozitare şi regulile de verificare a calităţii;

i) schema şi instrucţiunile tehnologice pentru fiecare categorie de produse pentru care se solicită licenţa de fabricaţie, care trebuie să cuprindă toate fazele fluxului tehnologic, începând cu recepţia materiilor prime până la depozitarea produsului finit, şi modul în care sunt verificaţi şi controlaţi parametrii tehnologici, precum şi utilajele şi instalaţiile tehnologice;

j) fişa cu privire la pregătirea de specialitate a personalului, întocmită conform anexei nr. 5 la Regulamentul mai sus arătat, în care să se menţioneze:

– personalul de conducere a procesului de fabricaţie, care trebuie să aibă, în funcţie de gradul de complexitate al unităţii, cel puţin pregătire profesională medie de specialitate, atestată;

– personalul de laborator, care trebuie să aibă, în funcţie de gradul de complexitate al unităţii, cel puţin pregătire profesională de specialitate, atestată;

– personalul de execuţie, care va cuprinde, preponderent, personal calificat cu pregătire profesională specifică la nivelul de complexitate al activităţilor pe care le desfăşoară.

Agenţii economici care desfăşoară activităţi în laboratoare de patiserie-cofetărie prezintă documentele prevăzute la lit. a)-f).

Agenţii economici care desfăşoară activităţi de ambalare şi/sau îmbuteliere de produse alimentare prezintă documentele prevăzute la lit. a)-f).

DEPUNEREA DOCUMENTAŢIEI

2. Cererea, completată cu datele necesare, se depune la direcţia generală pentru agricultură şi industrie alimentară judeţeană sau a municipiului Bucureşti în a cărei rază teritorială se află unitatea pentru care se solicită licenţa de fabricaţie, înregistrându-se în registrul de evidenţă a cererilor pentru acordarea licenţelor de fabricaţie, conform modelului prezentat în anexa nr. 6 Regulamentul cu privire la acordarea, suspendarea şi retragerea (anularea) licenţelor de fabricaţie agenţilor economici care desfăşoară activităţi în domeniul producţiei de produse alimentare, numai dacă este însoţită de documentaţia prevăzută mai sus, după caz.

ANALIZA DOCUMENTAŢIEI

Reprezentanţii împuterniciţi ai Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, numiţi prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor pentru acordarea licenţelor de fabricaţie, din cadrul direcţiilor generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, analizează dacă documentaţia depusă corespunde prevederilor regulamentului mai sus arătat şi comunică agentului economic dacă există documente necorespunzătoare, situaţie în care acesta va depune o nouă cerere însoţită de documentaţia completată conform observaţiilor făcute.

În situaţia în care se constată că documentaţia depusă corespunde prevederilor regulamentului mai sus arătat, reprezentanţii împuterniciţi verifică la faţa locului, la unitatea pentru care se solicită licenţa de fabricaţie, realitatea datelor înscrise în documentaţie.

Reprezentanţii împuterniciţi pot verifica realitatea faptică a datelor înscrise în documentaţie, împreună cu personalul de specialitate din cadrul asociaţiilor profesionale sau al institutelor de cercetare de profil, cu experienţă în domeniu. În acest sens, direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene sau a municipiului Bucureşti vor solicita asociaţiilor profesionale ori institutelor de cercetare de profil să nominalizeze specialiştii care pot participa la aceste verificări.

Pages: 1 2 3

Eliberarea certificatelor de stare civila pierdute, sustrase, degradate

Leave a reply

Eliberarea certificatelor de stare civila pierdute, sustrase, degradate– Certificatele de naştere sau de căsătorie înregistrate de Serviciul de Stare Civilă (pierdute, sustrase, degradate), se eliberează numai titularilor actelor, pe baza unei cereri şi a actului de identitate valabil;

– Certificatele de deces înregistrate de Serviciul de Stare Civilă (pierdute, sustrase, degradate), se eliberează membrilor familiei sau altor persoane îndreptăţite, pe baza unei cereri şi a actului de identitate al solicitantului;

– Cetăţenii ale căror acte de stare civilă au fost înregistrate de Serviciul de Stare Civilă din cadrul altor Primării, din alte localităţi şi nu se pot deplasa personal, în vederea obţinerii certificatelor respective, pot depune personal o cerere la Serviciul Stării Civile pe teritoriul căruia au domiciliul sau reşedinţa (fapt ce rezultă din actul de identitate prezentat), care va solicita Primăriei la care a fost înregistrat actul de stare civilă, transmiterea certificatului solicitat.

– Cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate şi cetăţenilor străini ale căror acte de stare civilă sunt înregistrate la Serviciile de Stare Civilă Române, li se vor elibera certificate pe baza paşaportului;

– Cetăţenii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate a căror naştere sau căsătorie au fost înregistrate de Serviciile de Stare Civilă Române, pot solicita eliberarea certificatului şi, prin împuternicit cu procură specială, autentificată în ţară, de un notar public, iar în străinătate de Oficiul Consular Român din statul de domiciliu;

– În conformitate cu dispoziţiile articolului 62 din Legea nr. 119/1996, pierderea sau deteriorarea actelor de stare civilă se sancţionează cu amendă de la 100 la 200 lei;

– Taxă extrajudiciară de timbru.

Documentele care trebuie sa se afle la bordul autovehiculelor rutiere aflate in trafic international

Leave a reply

Documentele care trebuie sa se afle la bordul autovehiculelor rutiere aflate in trafic internationalIn punctele de trecere a frontierei (PCTF) Ministerul Transporturilor exercită controlul asupra vehiculelor rutiere prin intermediul ARR (Autoritatea Rutieră Română) şi ANDR (Administraţia Naţională a Drumurilor din România).

Sunt supuse controlului vehiculele rutiere care efectuează transport public de mărfuri şi de persoane şi vehiculele care efectuează transport în interes propriu, având masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone sau capacitatea de peste 9 locuri pe scaune, inclusiv conducătorul auto, sau care transportă mărfuri periculoase ori agabaritice.

Care sunt documentele care trebuie să se afle la bordul autovehiculelor rutiere aflate în trafic internaţional?

Tipurile de acte pe care şoferul trebuie să le aibă asupra sa se clasifică diferit, în funcţie de ţara de înmatriculare a autovehiculului. Anexa II a Ordinului nr. 598 emis de Ministerul Transporturilor în anul 1999 face această distincţie, enumerând mai întâi documentele necesare în general tuturor tipurilor de transport şi mai apoi cele pentru transportul de marfă.

DOCUMENTELE
care trebuie să se afle la bordul vehiculelor rutiere care efectuează transport internaţional
I. Vehicule înmatriculate în România

A. Pentru toate tipurile de transport:

1. licenţa de transport însoţită de caietul de sarcini (copie xerox), vizată pe anul în curs de reprezentanţa Autorităţii Rutiere Române – A.R.R. care a emis-o;

2. licenţa de execuţie pentru transport internaţional (în original);

3. certificatul de înmatriculare a vehiculului, însoţit de talonul de inspecţie tehnică;

4. permisul de conducere al conducătorului auto;

5. diagrama tahograf pentru autovehiculele de marfă cu sarcina utilă mai mare de 3,5 tone, pentru microbuze (>9 locuri) şi autobuze;

6. asigurarea civilă şi cartea verde, efectuată de o societate de asigurări din România;

7. documentele specifice solicitate de Administraţia Naţională a Drumurilor din România în vederea îndeplinirii obiectivelor controlului efectuat de aceasta:

a) autorizaţia specială de transport (în original) pentru eventuale depăşiri de limite maxime admise (greutate şi/sau gabarit), eliberată de administratorul drumurilor pe care a circulat (la ieşirea din România);

b) documente specifice reglementate pentru transporturile umanitare cu destinaţia România (la intrare);

c) talonul din MTC (matcă + talon + chitanţă) eliberat la intrare (la ieşire) în cazul tranzitării teritoriului României;

d) alte documente impuse pe parcurs prin reglementări interne sau internaţionale.

B. Pentru transportul de mărfuri

Documentele precizate la cap. A, precum şi următoarele:

1. documente de însoţire a mărfii (facturi, avize etc.);

2. scrisoare de transport internaţional – CMR;

3. carnet TIR (dacă circulă sub convenţia TIR);

4. certificatul de agreere vamală (dacă circulă sub convenţia TIR);

5. autorizaţii emise de Ministerul Transporturilor (MT) din ţările de tranzit sau de destinaţie (dacă este cazul).

B1. Pentru transportul de mărfuri perisabile sau de animale vii

Documentele precizate la cap. A şi B, precum şi următoarele:

1. autorizaţie sanitar-veterinară pentru vehicul;

2. certificat sanitar-veterinar de transport pentru marfă.

B2. Pentru transportul de produse periculoase şi de materiale radioactive

Documentele precizate la cap. A şi B, precum şi următoarele:

1. certificatul de atestare profesională pentru şoferi, conform Acordului european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (A.D.R.), pentru clasa produsului transportat;

2. certificatul de agreere al autovehiculului, emis de Registrul Auto Român (R.A.R.), dacă este cazul;

3. autorizaţia eliberată de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare şi agreerea autovehiculului, dacă este cazul;

4. prospectul produsului transportat, instrucţiunile de siguranţă şi intervenţie în caz de necesitate, în limba română şi cel puţin într-o limbă de circulaţie internaţională; pentru transportul coletelor mici (maximum 1.000 kg) nu sunt necesare instrucţiuni de siguranţă, rămânând valabile indicaţiile prevăzute în A.D.R., referitoare la ambalaj, etichetare etc.

C. Pentru transportul de persoane

C1. Prin serviciu regulat

Documentele precizate la cap. A, precum şi următoarele:

1. licenţa de execuţie pentru traseu, însoţită de caietul de sarcini al acesteia (graficul de circulaţie) – în original;

2. autorizaţia emisă de Ministerul Transporturilor din ţara de destinaţie, cu care se execută transportul în condiţii de reciprocitate – în original;

3. contractul de închiriere sau de prestări de servicii, încheiat cu firma posesoare de licenţă de execuţie pentru traseu, şi autorizaţia pentru serviciu regulat, dacă este cazul;

4. certificatul de clasificare a autovehiculului pe categorii sau stele, după caz, emis de Registrul Auto Român – în original;

5. asigurarea de persoane şi bagaje;

6. diagrama biletelor de călătorie şi lista cuprinzând pasagerii – în original.

C2. Prin serviciu ocazional sau turistic

Documentele precizate la cap. A, precum şi următoarele:

1. certificatul de clasificare a autovehiculului pe categorii sau stele, după caz, emis de Registrul Auto Român – în original;

2. foaia de parcurs tip ASOR (Acordul de la Dublin privind serviciile ocazionale internaţionale de călători, efectuate cu autocare sau autobuze), vizată de reprezentanţa Autorităţii Rutiere Române – A.R.R. cu 24 de ore înainte de începerea efectuării transportului, pentru autocare, autobuze şi microbuze;

3. documente specifice care să ateste caracterul transportului (invitaţie, contract, respectiv voucher sau contract de asigurare a serviciilor turistice, încheiat cu o societate atestată prin licenţă de turism);

4. documentul de tarifare globală (scrisoare de trăsură, factură etc.);

5. autorizaţia eliberată de autorităţile competente din ţările de tranzit sau de destinaţie, dacă este cazul;

6. asigurarea de persoane şi bagaje.

II. Vehicule înmatriculate în alte ţări

A. Pentru toate tipurile de transport:

1. certificatul de înmatriculare a vehiculului, însoţit de talonul de inspecţie tehnică;

2. permisul de conducere al conducătorului auto;

3. diagrama tahograf pentru autovehiculele de marfă cu sarcina utilă mai mare de 3,5 tone, pentru microbuze (>9 locuri) şi autobuze;

4. asigurarea civilă şi cartea verde;

5. documentele specifice solicitate de Administraţia Naţională a Drumurilor din România în vederea îndeplinirii obiectivelor controlului efectuat de aceasta:

a) aviz prealabil pentru eventuala autorizare specială de transport pentru traseul de la intrarea până la ieşirea din România, în cazul traficului direct (la ieşire);

b) documente specifice reglementate pentru transporturi umanitare cu destinaţia România (la intrare);

c) talonul din MTC (matcă + talon + chitanţă) eliberat la intrarea în România (la ieşire);

d) alte eventuale documente preluate la intrarea în România cu corespondenţă la ieşire (eurovignete etc.).

B. Pentru transportul de mărfuri

Documentele precizate la cap. A, precum şi următoarele:

1. documente de însoţire a mărfii (facturi, avize etc.);

2. scrisoare de transport internaţional – CMR;

3. carnet TIR (dacă circulă sub convenţia TIR);

4. autorizaţii emise de Ministerul Transporturilor din România.

B1. Pentru transportul de mărfuri perisabile sau de animale vii

Documentele precizate la cap. A şi B, precum şi următoarele:

1. autorizaţie sanitar-veterinară pentru vehicul;

2. certificat sanitar-veterinar de transport pentru marfă.

B2. Pentru transportul de produse periculoase şi de materiale radioactive

Documentele precizate la cap. A şi B, precum şi următoarele:

1. certificatul de atestare profesională pentru şoferi, conform Acordului european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (A.D.R.), pentru clasa produsului transportat;

2. prospectul produsului transportat, instrucţiunile de siguranţă şi intervenţie în caz de necesitate, în limba română şi cel puţin într-o limbă de circulaţie internaţională; pentru transportul coletelor mici (maximum 1.000 kg) nu sunt necesare instrucţiuni de siguranţă, rămânând valabile indicaţiile prevăzute în Acordul european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (A.D.R.), referitoare la ambalaj, etichetare etc.

C. Pentru transportul de persoane

C1. Prin serviciu regulat

Documentele precizate la cap. A, precum şi următoarele:

1. autorizaţia emisă de Ministerul Transporturilor din România;

2. asigurarea de persoane şi bagaje;

3. diagrama biletelor de călătorie şi lista cuprinzând pasagerii – în original.

C2. Prin serviciu ocazional sau turistic

Documentele precizate la cap. A, precum şi următoarele:

1. documentele specifice care să ateste caracterul transportului (invitaţie, contract, respectiv voucher sau contract de asigurare a serviciilor turistice, încheiat cu o societate atestată prin licenţă de turism);

2. lista cuprinzând pasagerii – în original;

3. asigurarea de persoane şi bagaje;

4. autorizaţia eliberată de Ministerul Transporturilor din România în conformitate cu acordurile bilaterale în vigoare.

Infiintari firme – Constituirea unei Societati Comerciale cu Raspundere Limitata

Leave a reply

Constituirea unei societati comercialePentru constituirea societăţilor comerciale este necesară întocmirea şi procurarea unor acte, obţinerea unor avize, etc. după cum urmează:

A. Verificarea la Registrul Comerţului, a acceptabilităţii numelui şi emblemei alese

B. Redactarea actului constitutiv al societăţii;

C. Capitalul social;

D. Obţinerea unor autorizaţii prealabile;

E. Autentificarea actului de constituire a societăţilor comerciale;

F. Solicitarea înmatriculării societăţii în registrul comerţului şi a atribuirii codului unic;

G. Controlul de legalitate realizat de către judecătorul delegat;

H. Încheierea de înmatriculare;

I. Publicitatea societăţii şi înscrierea la organele fiscale;

J. Deschiderea contului de virament;

K. Întocmirea ştampilelor, parafelor şi sigiliilor;

L. Înfiinţarea filialelor şi sucursalelor.

A. Verificarea la registrul comerţului, a acceptabilităţii numelui şi emblemei alese şi redactarea actului constitutiv al societăţii. Continue reading →

Constituirea unei asociatii de proprietari

2 Replies

Constituirea unei asociatii de proprietariProcedura constituirii unei asociaţii de proprietari se găseşte reglementată în Legea locuinţei nr. 114/1996, în Regulamentul (rep.) asociaţiilor de locatari, în Legea nr. 145/1999 (care modifică Legea nr. 114 şi Regulamentul) şi în Normele Metodologice privind organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari aprobate prin H.G. nr. 400/2003.

În scopul reprezentării şi susţinerii intereselor comune ale proprietarilor, legate de folosirea bunurilor aflate în proprietate comună indiviză din clădirea ce alcătuieşte un condominiu, proprietarii locuinţelor şi ai spaţiilor cu altă destinaţie decât cea de locuinţă se pot constitui în asociaţii de proprietari cu personalitate juridică.

Asociaţia de proprietari este forma juridică de organizare şi de reprezentare a intereselor comune ale proprietarilor unui condominiu, cu personalitate juridică, nonprofit, înfiinţată în condiţiile prevăzute de lege.

Asociaţiile de proprietari se constituie prin hotărârea a cel puţin jumătate plus unu din numărul proprietarilor apartamentelor şi spaţiilor cu altă destinaţie decât cea de locuinţă din cadrul unui condominiu.

În clădirile de locuit cu mai multe tronsoane sau scări se pot constitui asociaţii de proprietari pe fiecare tronson sau scară, dacă proprietatea comună aferentă tronsonului ori scării poate fi delimitată şi dacă este posibilă repartizarea cheltuielilor comune pe tronsoane sau pe scări.

Asociaţiile de proprietari se pot constitui prin hotărârea adunării generale şi cu acordul expres al coproprietarilor cu privire la delimitarea efectivă a părţilor de proprietate comună care se preiau în administrare de respectiva asociaţie de proprietari şi cu privire la obligaţiile şi drepturile legale care vor continua să rămână în sarcina tuturor coproprietarilor.

Pentru a se stabili dacă este posibilă defalcarea tehnică a consumurilor şi repartizarea cheltuielilor comune pe tronsoane sau pe scări, precum şi modalitatea acestei defalcări/repartizări, se va solicita avizul furnizorilor de servicii implicaţi – electricitate, gaze naturale, apă sau altele asemenea – cu privire la posibilităţile tehnice de furnizare a utilităţilor pe tronsoane sau pe scări.

Prin acordul de asociere pe scară sau tronson se reglementează şi raporturile cu celelalte asociaţii de proprietari constituite în clădire.

ETAPELE CONSTITUIRII UNEI ASOCIAŢII DE PROPRIETARI

1. Întrunirea proprietarilor pentru stabilirea acţiunilor necesare constituirii asociaţiei de proprietari;

2. Înscrierea proprietăţii în registrele de carte funciară sau, acolo unde acestea nu sunt constituite, în registrele de transcripţiuni imobiliare, la birourile de publicitate imobiliară ale judecătoriilor;

3. Organizarea şi desfăşurarea adunării generale de constituire a asociaţiei de proprietari;

4. Legalizarea statutului şi a acordului de asociere*) şi depunerea actelor de înregistrare a asociaţiei de proprietari la judecătorie, în vederea obţinerii sentinţei judecătoreşti de înfiinţare;

5. Comandarea ştampilelor;

6. Deschiderea contului la o societate bancară;

7. Înregistrarea la administraţia financiară;

8. Încheierea contractelor cu furnizorii de utilităţi edilitar-gospodăreşti (apă-canal, termoficare, gaz, electricitate, salubritate etc.);

9. Preluarea patrimoniului de către asociaţia de proprietari de la asociaţia de locatari.

__________

*) Modele de statut şi acord de asociere, se găsesc prezentate în ANEXELE 2 respectiv 1 din Normele Metodologice privind organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari aprobate prin H.G. nr. 400/2003.

Atenţie! aceste modele, nu sunt obligatorii sau limitative.

1. ÎNTRUNIREA PROPRIETARILOR PENTRU STABILIREA ACŢIUNILOR NECESARE CONSTITUIRII ASOCIAŢIEI DE PROPRIETARI

Anterior adunării de constituire, proprietarii din clădirile cu mai multe apartamente se pot întruni pentru a hotărî cu privire la înfiinţarea asociaţiei de proprietari sau la transformarea asociaţiei de locatari în asociaţie de proprietari. Totodată vor hotărî şi cu privire la persoana fizică sau juridică însărcinată cu întocmirea acordului de asociere şi a statutului, cu privire la termenul de finalizare a acestora şi la data de convocare a adunării de constituire. Hotărârea proprietarilor se consemnează într-un proces-verbal care se semnează de toţi cei prezenţi.

În cadrul primei întruniri a proprietarilor este necesar să se stabilească:

– cine întocmeşte statutul. În cazul în care se hotărăşte să se apeleze la persoane fizice sau juridice de specialitate, se stabileşte şi se aprobă reprezentantul proprietarilor care va urmări achiziţionarea acestor servicii, costurile etc.;

– cine întocmeşte acordul de asociere în formă scrisă;

– modalitatea de înregistrare a proprietăţii asupra imobilului (individual sau prin procură dată unui reprezentant, necesitatea unor notificări care se vor adresa proprietarilor de apartamente sau ai unor spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă din clădire, persoane fizice sau juridice, care nu sunt prezenţi la întrunirea respectivă, pentru înscrierea proprietăţii etc.);

– pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de înfiinţarea asociaţiei de proprietari, până la înregistrarea sa ca persoană juridică (întocmirea şi redactarea statutului şi a acordului de asociere, legalizarea documentelor asociaţiei, efectuarea corespondenţei), este necesar ca toţi proprietarii să contribuie cu o sumă de bani acoperitoare (stabilită prin aprecierea cheltuielilor necesare), suma care va constitui patrimoniul asociaţiei de proprietari şi care va fi precizat ca atare în cadrul statutului. Această sumă se poate dimensiona şi pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de înregistrarea asociaţiei de proprietari la judecătorie, înregistrarea la administraţia financiară, deschiderea contului în bancă (provizoriu şi definitiv, încheierea contractelor cu furnizorii de utilităţi, preluarea patrimoniului de la asociaţia de locatari din care a făcut parte, comandarea ştampilei, organizarea şi desfăşurarea adunărilor organizatorice etc.). Până la deschiderea unui cont în bancă, în numele asociaţiei de proprietari ca persoană juridică, sumele precizate mai sus se pot acumula într-un depozit (cont) într-o societate bancară, deschis de reprezentantul proprietarilor, membrii fondatori, în numele asociaţiei în curs de înfiinţare. Toate plăţile ce se vor efectua din acest cont se vor justifica pe bază de documente de plată, cheltuielile repartizându-se în funcţie de cota-parte indiviză de proprietate. După înregistrarea asociaţiei de proprietari ca persoană juridică şi deschiderea contului propriu, sumele din contul iniţial se vor transfera în contul asociaţiei de proprietari, preluându-se în contabilitatea acesteia, împreună cu documentele de justificare a cheltuielilor efectuate.

2. ÎNSCRIEREA PROPRIETĂŢII ÎN REGISTRELE DE CARTE FUNCIARĂ SAU, ACOLO UNDE ACESTEA NU SUNT CONSTITUITE, ÎN REGISTRELE DE TRANSCRIPŢIUNI IMOBILIARE, LA BIROURILE DE PUBLICITATE IMOBILIARĂ ALE JUDECĂTORIILOR

În toate cazurile, în vederea înscrierii asociaţiei de proprietari, se va solicita eliberarea unui extras de carte funciară sau a numărului şi datei de transcriere, prin care să se ateste înscrierea, respectiv transcrierea proprietăţii.

Pentru clădirile de locuit la care sunt efectuate aceste înscrieri sau transcrieri de proprietate nu se vor face altele noi.

3. ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA ADUNĂRII GENERALE DE CONSTITUIRE A ASOCIAŢIEI DE PROPRIETARI

Cu cel puţin 10 zile înaintea datei fixate pentru adunarea de constituire proprietarii se convoacă prin afişare într-un loc vizibil.

Adunarea de constituire a asociaţiei de proprietari este legal întrunită dacă sunt jumătate plus unu din numărul proprietarilor apartamentelor şi spaţiilor cu altă destinaţie decât cea de locuinţă din cadrul unui condominiu.

Hotărârea privind înfiinţarea asociaţiei de proprietari poate fi luată cu votul a cel puţin două treimi din numărul proprietarilor prezenţi, dar nu mai puţin de jumătate plus unu din numărul proprietarilor locuinţelor şi ai spaţiilor cu altă destinaţie decât cea de locuinţă din cadrul clădirii, scării sau tronsonului respectiv, după caz.

Dacă nu este întrunit cvorumul, o nouă convocare va avea loc după cel puţin 5 zile de la data primei întâlniri, în aceleaşi condiţii ca prima convocare iar În cazul în care nici la a doua convocare nu se poate lua hotărârea de constituire din lipsa cvorumului, se face o a treia convocare, după cel puţin 5 zile de la data celei de-a doua; în acest caz, hotărârea privind înfiinţarea asociaţiei de proprietari poate fi luată cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul proprietarilor prezenţi, dar nu mai puţin de o treime din numărul proprietarilor.

Acordul proprietarilor privind constituirea asociaţiei de proprietari se consemnează într-un proces-verbal întocmit în două exemplare originale, semnate de toţi proprietarii care şi-au dat consimţământul. Procesul-verbal constituie anexă la acordul de asociere.

Proprietarii îşi dau consimţământul, de regulă, în adunarea de constituire; în cazul proprietarilor absenţi consimţământul poate fi exprimat prin simpla semnare a procesului-verbal, în termen de 30 de zile de la data la care a avut loc adunarea de constituire.

În cazul în care vreun proprietar nu poate semna se va consemna că acesta şi-a dat consimţământul şi se face menţiune despre cauza acestei imposibilităţi.

Acordul de asociere se redactează pe baza procesului-verbal al adunării de constituire şi va cuprinde numele, prenumele şi domiciliul proprietarilor, individualizarea proprietăţii potrivit actului de proprietate, după caz, respectiv contractului de vânzare-cumpărare, contractului de construire şi procesului-verbal de predare-primire, contractului de schimb sau contractului de donaţie, enumerarea şi descrierea părţilor aflate în proprietatea comună şi cota-parte din proprietatea comună ce revine fiecărui apartament sau spaţiu cu altă destinaţie decât cea de locuinţă.

Înscrierea ulterioară în asociaţia de proprietari a proprietarilor care nu au fost prezenţi la adunarea de constituire şi care nu şi-au dat consimţământul în condiţiile arătate se face la cererea acestora, prin înscrierea datelor într-un act adiţional la acordul de asociere, încheiat cu proprietarul interesat, fără alte formalităţi.

În cadrul adunării generale se vor lua decizii cu privire la:

Pages: 1 2 3

Avizul Ministerului Turismului

Leave a reply

Avizul Ministerului TurismuluiProcedura avizului Ministerului Turismului pentru eliberarea autorizaţiei de constituire/desfiinţare pentru obiectivele din domeniul turismului, se găseşte reglementată în Metodologia Guvernului de avizare a documentaţiilor de urbanism privind zone şi staţiuni turistice şi a documentaţiilor tehnice privind construcţii din domeniul turismului, aprobată prin H.G. nr. 31/1996.

Avizul de specialitate al Ministerului Turismului precede şi constituie o condiţie a eliberării autorizaţiei de constituire/desfiinţare pentru obiectivele din domeniul turismului.

Avizul emis menţionează categoria în care poate fi încadrat obiectivul, cu condiţia respectării şi a celorlalte criterii privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de primire turistice, şi constituie premisa acordării ulterioare a categoriei.

OBIECTUL AVIZĂRII

Avizul de specialitate al Ministerului Turismului se emite pentru:

1. documentaţii de urbanism şi amenajare a teritoriului privind zone şi staţiuni turistice, cu regulamentele de urbanism aferente;

2. documentaţii tehnice privind amplasamentul, conformarea şi funcţionalitatea construcţiilor noi cu destinaţie turistică de tipul:

a) structuri de primire turistice:

– hotel, hotel-apartament, motel, vilă, bungalou, cabană, sat de vacanţă, camping, pensiune cu o capacitate mai mare de 3 camere, indiferent de categoria de confort a acestora;

b) structuri de servire a mesei:

– restaurant clasic, restaurant specializat, restaurant cu specific naţional sau local, braserie, berărie, grădină de vară, baruri de orice tip, unităţi de tip fast food-restaurant cu autoservire, bufet tip “expres”, pizzerie, snack-bar-cofetărie, patiserie, organizate în:

• unităţi amenajate în spaţii speciale destinate, cuprinse în structuri de primire turistice;

• structuri independente, amplasate în cadrul staţiunii turistice;

c) structuri de agrement turistic:

– cluburi, cazinouri, săli polivalente, instalaţii şi dotări specifice agrementului turistic – transport turistic pe cablu, părţii amenajate pentru practicarea schiului şi altele asemenea;

d) structuri de tratament balnear:

– complexe de turism balnear;

3. documentaţii privind funcţionalitatea specifică a construcţiilor existente din domeniul turismului, supuse lucrărilor de modernizare, reamenajare, extinderi sau altor lucrări care modifică funcţia turistică a acestora;

4. documentaţii privind construcţiile ce urmează a fi modificate structural şi funcţional în scopul primirii unei funcţionalităţi cu profil turistic.

DOCUMENTAŢIE NECESARĂ PENTRU OBŢINEREA AVIZULUI

În vederea emiterii avizului Ministerului Turismului asupra documentaţiilor privind construcţii şi amenajări din domeniul turismului, în conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, se vor prezenta:

a) cererea de solicitare a avizului din partea beneficiarului;

b) certificatul de urbanism;

c) documentaţia tehnică de execuţie-proiect în faza pentru autorizare de construire, care va cuprinde:

d) 1. piese scrise:

– memoriu succint pentru fiecare specialitate în parte;

– date şi indicii care caracterizează construcţia proiectată;

2. piese desenate:

– planul cuprinzând încadrarea în teritoriu la una dintre scările: 1:10.000; 1:2.000; 1:1.000;

– planul de situaţie al imobilelor care fac obiectul avizării, la scara: 1:2.000 sau 1:1.000; 1:500; 1:200; 1:100, după caz, care va preciza:

• parcela cadastrală pentru care a fost eliberat certificatul de urbanism;

• amplasarea tuturor construcţiilor care se vor construi sau care se vor desfiinţa;

• accesele în incintă şi în construcţie;

– plantaţii, spaţii verzi;

– trasee de alimentare cu apă şi canalizare;

– planurile tuturor nivelurilor;

– secţiuni care să cuprindă cota zero, cotele tuturor nivelurilor, înălţimea acoperişului şi pantele acestuia;

– toate faţadele care să cuprindă şi clădirile învecinate, după caz, pentru construcţiile alipite unor imobile existente.

Piesele desenate sus-menţionate se vor prezenta la una dintre scările: 1:100; 1:50 şi, în mod excepţional, 1:20 pentru unele detalii de finisaje băi şi de mobilare, specifice funcţiunii hoteliere a camerelor, pentru unităţi de categoria de confort de 4 şi 5 stele.

Avizul se emite în termen de 30 de zile de la data înregistrării documentaţiei complete la Ministerul Turismului.

În cazul unor lucrări având un înalt grad de complexitate, termenul de emitere a avizului se prelungeşte cu 15 zile.

În situaţia depunerii unei documentaţii incomplete, aceasta se restituie solicitantului în termen de 15 zile de la data înregistrării, în vederea completării.

Contestaţiile la aviz se depun în scris la Ministerul Turismului, în termen de 15 zile de la data primirii avizului de către beneficiar, urmând ca în termen de 15 zile să se transmită răspunsul la contestaţie.

REFUZUL AVIZĂRII

Comisia de avizare de specialitate a Ministerului Turismului poate refuza acordarea avizului atunci când:

– prin arhitectura practicată, dimensiuni, aspect exterior, finisaje, se modifică natura şi caracterul zonei în care se vor amplasa viitoarele construcţii ori nu se respectă prescripţiile stabilite prin actele normative;

– prin amplasament, structura capacităţilor sau profilul funcţional, noile construcţii sau instalaţii pot compromite sau pot aduce prejudicii cadrului natural existent, mediului ambiant, peisajului caracteristic, resurselor naturale, salubrităţii şi/sau securităţii publice;

– terenurile pentru amplasamente sunt inundabile, erodate sau alunecă;

– construcţiile noi, prin amplasament, au accese care nu asigură funcţionalitatea normală sau sunt inaccesibile mijloacelor de stingere a incendiilor;

– construcţiile noi nu se încadrează în parametrii funcţionali şi de valorificare raţională a resurselor naturale;

– interese majore de ordin edilitar de perspectivă impun anumite restricţii de care nu s-a ţinut seama;

– documentaţia supusă avizării nu reflectă clar funcţionalitatea tehnologică specifică profilului structurilor turistice, după caz, de primire turistice, de servire a mesei, de tratament balnear, de agrement turistic, ale obiectivului analizat.