Codul Civil al Romaniei – actualizat

CAPITOLUL 9
Despre publicitatea registrelor si despre responsabilitatea
secretarilor notariatelor de stat, insarcinati cu tinerea registrelor.

Art. 1816. – Secretarii notariatelor de stat sunt tinuti de a elibera tuturor acelor ce cer copie de pe actele transcrise in registrele lor si de pe inscriptiile existente, sau certificat ca nu exista nici o inscriptie.
Art. 1817. – Ei sunt responsabili pentru orice prejudiciu ar rezulta:
1. Din omisiunea pe registrele lor a transcriptiilor actelor de mutatie ale proprietatii, si a inscriptiilor luate in birourile notariatului de stat;
2. Din lipsa de mentiune in certificatele lor a unei sau mai multor inscriptii existente, afara de cazul cand eroarea provine din aratari nesuficiente care nu pot sa le fie imputate.
_____________
A se vedea, de asemenea, Legea nr. 115/1938 pentru unificarea dispozitiunilor privitoare la cartile funciare – Monitorul Oficial nr. 95 din 27 aprilie 1938, cu modificarile ulterioare (art. 41).

Art. 1818. – Imobilul in privinta caruia secretarul ar fi omis in certificatele sale una sau mai multe sarcine inscrise ramane cu toate acestea incarcat cu toate sarcinile inscrise, ramanand insa noului cumparator, care a fost indus in eroare, recurs contra secretarului pentru daunele ce i s-au cauzat prin omisiune, precum si recurs contra vanzatorului pentru intoarcerea pretului si daunelor-interese.
Art. 1819. – In nici un caz, secretarii notariatelor de stat nu pot refuza, nici intarzia transcriptia actelor de mutatie ale proprietatilor, inscriptia privilegiilor si drepturilor ipotecare, nici eliberarea de certificate ce se cer de parti, nici prezentarea registrelor originale cand se cer de parti, sub pedeapsa de raspundere de daune-interese catre parti; drept care, la caz de refuz sau intarziere nemotivata, se va incheia indata asupra cererii partilor proces-verbal despre acesta de catre procurorul tribunalului respectiv.
Art. 1820. – Secretarii notariatelor de stat vor fi tinuti de a avea un registru pe care vor inscrie zi cu zi si in ordine numerica depunerile ce li se vor fi facut de actele de mutatie ale proprietatilor destinate a fi transcrise; ei vor elibera deponentului un bilet de recunoastere care va purta numarul de ordine sub care s-a inscris depunerea in registru si ei nu vor putea transcrie, in registrele destinate pentru aceasta, actele de mutatie ale proprietatilor decat cu data si dupa ordinea in care s-a facut depunerea acelor acte la notariatul de stat.
_______________
Potrivit Ordinului nr. 96/C din 7 februarie 1973 al ministrului justitiei pentru actualiazarea si simplificarea instructiunilor privind organizarea si functionarea notariatului de stat, lucrarile inregistrate in registrul de publicitate – tinute de notariate – se pastreaza in mape, in ordinea inregistrarii.

Art. 1821. – Toate registrele de transcriptie si inscriptie vor fi snuruite, numerotate si parafate pe fiecare pagina de catre notarul de stat.
Art. 1822. – Secretarii notariatelor de stat sunt tinuti de a se conforma, in exercitiul functiunii lor, tuturor dispozitiilor capitolului prezent, sub pedeapsa de amenda de la 500 la 3000 lei pentru intaia contraventie, si de destituire pentru a doua contraventie, fara prejudiciul daunelor-interese catre parti care vor fi platite inaintea amendei.
Art. 1823. – Mentiunile de depozit, inscriptiile si transcriptiile se vor face in registre, in sir, fara nici un loc alb, nici inter-linii, sub pedeapsa in contra secretarului notariatului de stat de o amenda de la 1500 lei pana la 5000 lei si de daune-interese catre parti, care vor fi platite inaintea amendei.

Titlul XIX
DESPRE EXPROPRIATIUNEA SILITA*)
________________
*) Executarea silita asupra bunurilor nemiscatoare, potrivit art. 488 si urm. Cod procedura civila.

Art. 1824. – Creditorul poate urmari expropriatiunea:
1. a bunurilor imobile si accesoriilor reputate imobile care sunt proprietatea debitorului sau;
2. a uzufructului ce are debitorul asupra bunurilor de aceeasi natura.
Art. 1825. – Cu toate acestea, partea nediviza a unui coerede in imobilele unei succesiuni nu poate fi pusa in vanzare de catre creditorii sai personali inaintea impartelii sau a licitatiei ce pot provoca creditorii, daca vor gasi de cuviinta, sau in care au dreptul de a interveni.
________________
1. A se vedea, de asemenea, Codul de procedura civila (art. 490).
2. Cu privire la urmarirea bunurilor comune ale sotilor, a se vedea Codul familiei (art. 33).

Art. 1826. – Imobilul unui minor sau unui interzis nu poate fi pus in vanzare inaintea vanzarii mobilelor sale.
Art. 1827. – Discutia*) prealabila a mobilelor nu este ceruta la expropriatiunea imobilelor posedate in nediviz de catre un major si un minor sau interzis, daca datoria le este comuna; asemenea, discutia*) nu se cere nici in cazul cand urmarile au fost incepute in contra unui major sau inaintea pronuntarii interdictiei.
__________________
*) Urmarirea.

Art. 1828. – Creditorul nu poate urmari vanzarea imobilelor care nu-i sunt ipotecate decat la cazul cand bunurile ce-i sunt ipotecate nu ajung spre plata creantei sale.
Art. 1829. – Vanzarea silita a bunurilor situate in diferite raze teritoriale nu poate fi provocata decat succesiv, afara de cazul cand acele bunuri fac parte din una si aceeasi exploatatiune.
Vanzarea se urmareste inaintea judecatoriei in a carei raza teritoriala se gaseste centrul exploatatiunii sau in lipsa unui asemenea centru, partea bunurilor ce prezinta cel mai mare venit.
Art. 1830. – Daca bunurile ipotecate creditorului si bunurile ce nu-i sunt ipotecate sau bunurile situate in diferite raze teritoriale fac parte din una si aceeasi exploatatiune, vanzarea unuia si altora se va urmari la un loc, daca o cere debitorul.
Art. 1831. – Daca debitorul justifica, prin contracte de arenda autentice, ca venitul curat al imobilelor sale pe timp de un an este de ajuns pentru plata capitalului datoriei dobanzilor si cheltuielilor si daca el da delegatie creditorului de a percepe acel venit, judecatoria poate suspenda urmaririle, care urmariri pot fi insa continuate daca se prezinta vreun obstacol sau vreo opozitie la plata datoriei.
Art. 1832. – Vanzarea silita a imobilelor nu poate fi provocata si urmarita decat in virtutea unui titlu autentic si executoriu pentru o datorie certa si lichida.
Daca datoria consista in sume nelichidate, urmaririle sunt valabile, dar adjudecarea nu se va putea face decat dupa lichidare.
Art. 1833. – Cesionarul unui titlu executor nu poate urmari expropriatiunea decat dupa significatiunea*) facuta debitorului despre cesiunea titlului.
____________________
*) Notificarea, potrivit art. 1393 Cod civil.

Art. 1834. – Adjudecarea nu se poate face decat dupa o sentinta definitiva in ultima instanta sau trecuta in putere de lucru judecat.
Art. 1835. – Urmaririle nu pot fi anulate sub pretext ca creditorul ar fi inceput a cere urmarire pentru o suma mai mare decat ceea ce este datorita.
Art. 1836. – Orice urmarire de expropriatiune trebuie sa fie precedata de o somatie de plata, facuta din partea creditorului, debitorului in persoana sau mandatarului sau.

Titlul XX
DESPRE PRESCRIPTIE *)
____________________
*) Dispozitiile titlului XX (art. 1837 si urm.), precum si celelalte dispozitii din Codul civil privitoare la prescriptia extinctiva a dreptului la actiune avand un obiect patrimonial, au fost implicit abrogate prin Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva – Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958, republicat in Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, cu modificarile ulteriore si anume in masura determinata prin art. 25 si art. 26 ale acestui decret.
Urmeaza a se avea in vedere art. 21 din Decretul nr. 167/1958 care prevede ca dispozitiile acestui act normativ nu se aplica dreptului la actiune privitor la drepturile de proprietate, uzufruct, uz, abitatiune, servitute si superficie.

CAPITOLUL 1
Dispozitii preliminare

Art. 1837. – Prescriptia este un mijloc de a dobandi proprietatea sau de a se libera de o obligatie, sub conditiile determinate prin aceasta lege.
________________
A se vedea, de asemenea, Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva – Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958, republicat in Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, cu modificarile ulterioare (art. 1) si art. 147.

Art. 1838. – Nu se poate renunta la prescriptie decat dupa implinirea ei.
Art. 1839. – Renuntarea la prescriptie este sau expresa sau tacita.
Renuntarea tacita rezulta dintr-un fapt care presupune delasarea dreptului castigat.
Art. 1840. – Cel ce nu poate instraina nu poate renunta la prescriptie.
Art. 1841. – In materie civila, judecatorii nu pot aplica prescriptia daca cel interesat nu va fi invocat acest mijloc.
_______________
Potrivit celor aratate in nota de la Titlu XX (art. 1837 si urm.) – cu privire la abrogarea implicita a dispozitiilor din Codul civil referitoare la prescriptia extinctiva – a se vedea Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva – Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958, republicat in Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, cu modificarile ulterioare (art. 18).

Art. 1842. – Prescriptia poate fi opusa in cursul unei instante pana in momentul cand Curtea de Apel*) va pronunta definitiva sa decizie, asupra careia nu mai poate reveni dupa lege, afara numai de cazul cand cel in drept a o opune ar trebui sa se prezume, dupa imprejurari, ca a renuntat la dansa.
___________________
*) In loc de Curtea de Apel se va citi “instanta care, potrivit legii, pronunta o hotarare definitiva”.

___________________
A se vedea nota de la art. 1841.

Art. 1843. – Creditorii si orice alta persoana interesata pot sa opuna prescriptia castigata debitorului sau codebitorului lor, ori proprietarului, chiar si daca acel debitor, codebitor sau proprietar renunta la dansa.
Art. 1844. – Nu se poate prescrie domeniul lucrurilor care, din natura lor proprie, sau printr-o declaratie a legii, nu pot fi obiecte de proprietate privata, ci sunt scoase afara din comert.
__________________
Dispozitia acestui articol creaza un regim juridic preferential numai pentru bunurile care fac parte din domeniul public al statului si al unitatilor administrativ teritoriale (comune, orase, municipii si judete).
In acelasi sens, a se vedea si dispozitiile art. 4 si 5 din Legea fondului funciar (nr. 18/1991), precum si ale art. 74 alin. 1 din Legea administratiei publice locale (nr. 69/1991).

Art. 1845. – Statul, stabilimentele publice si comunale, in ceea ce priveste domeniul lor privat, sunt supuse la aceleasi prescriptii ca particularii si, ca si acestia, le pot opune.
___________________
Spre deosebire de bunurile la care se refera dispozitiile articolului precedent, bunurile din domeniul privat al statului si al unitatilor administrativ teritoriale (comune, orase, municipii si judete) au regimul juridic de drept comun al proprietatii private.
In acelasi sens, a se vedea si dispozitiile art. 6 din Legea fondului funciar (nr. 18/1991) precum si ale art. 74 alin. 2 din Legea administratiei publice locale (nr. 69/1991).

CAPITOLUL 2
Despre posesiunea ceruta pentru a prescrie

Art. 1846. – Orice prescriptie este fondata pe faptul posesiunii.
Posesiunea este detinerea unui lucru sau folosirea de un drept, exercitata, una sau alta, de noi insine sau de altul in numele nostru.
___________________
Cu privire la ocrotirea posesiunii, a se vedea art. 674 – 676 Cod procedura civila.

Art. 1847. – Ca sa se poate prescrie, se cere o posesiune continua, neintrerupta, netulburata, publica si sub nume de proprietar, dupa cum se explica in urmatoarele articole.
Art. 1848. – Posesiunea este discontinua cand posesorul o exercita in mod neregulat, adica cu intermitente anormale.
Art. 1849. – Posesiunea este intrerupta prin modurile si dupa regulile prescrise in articolele 1863 – 1973.
Art. 1850. – Comunitatea si neintreruperea posesiunii sunt dispensate de proba din partea celui ce invoca prescriptia, in acest sens ca, posesorul actului care probeaza ca a posedat intr-un moment dat mai inainte, este presupus ca a posedat in tot timpul intermediar, fara insa ca aceasta sa impiedice proba contrarie.
Art. 1851. – Posesiunea este tulburata cand este fundata sau conservata prin acte de violenta in contra sau din partea adversarului.
Art. 1852. – Posesiunea este clandestina cand posesorul o exercita in ascuns de adversarul sau incat acesta nu este in stare de a putea sa o cunoasca.
Art. 1853. – Actele ce exercitam sau asupra unui lucru al altuia, sub nume precar, adica in calitate de locatari, depozitari, uzufructuari etc., sau asupra unui lucru comun, in puterea destinatiei legale a aceluia, nu constituie o posesiune sub nume de proprietar.
Tot asemenea este posesiunea ce am exercita asupra unui lucru al altuia, prin simpla ingaduinta a proprietarului sau.
Art. 1854. – Posesorul este presupus ca poseda pentru sine, sub nume de proprietar, daca nu este probat ca a inceput a poseda pentru altul.
Art. 1855. – Cand posesorul a inceput a poseda pentru altul, se presupune ca a conservat aceeasi calitate, daca nu este proba contrarie.
Art. 1856. – Posesiunea viciata prin vreuna din cauzele aratate in art. 1847 devine posesiune utila, indata ce acel viciu inceteaza in vreun mod oarecare.
Art. 1857. – Posesorul care poseda nu sub nume de proprietar nu poate sa schimbe el insusi, fie prin sine singur, fie prin alte persoane interpuse, calitatea unei asemenea posesiuni.
Art. 1858. – Posesiunea care se exercita nu sub nume de proprietar, nu se poate schimba in posesiune utila, decat prin vreunul din urmatoarele patru moduri:
1. cand detinatorul lucrului primeste cu buna-credinta de la o a treia persoana, alta decat adevaratul proprietar, un titlu translativ de proprietate in privinta lucrului ce detine;
2. cand detinatorul lucrului neaga dreptul celui de la care tine posesiunea prin acte de rezistenta la exercitiul dreptului sau;
3. cand detinatorul stramuta posesiunea lucrului, printr-un act cu titlu particular translativ de proprietate, la altul care este de buna-credinta;
4. cand transmisiunea posesiunii din partea detinatorului la altul se face printr-un act cu titlu universal, daca acest succesor universal este de buna-credinta.
Art. 1859. – In toate cazurile cand posesiunea aceluiasi lucru trece pe rand in mai multe maini, fiecare posesor incepe, in persoana sa, o noua posesiune, fara a distinge daca stramutarea posesiunii s-a facut in mod singular sau universal, lucrativ sau oneros.
Art. 1860. – Orice posesor posterior are facultatea, spre a putea opune prescriptia, sa uneasca posesiunea sa cu posesiunea autorului sau.
Art. 1861. – Dispozitiile celor doua articole precedente nu deroga la cele prescrise prin articolul 1858, in ultimul sau alineat.
Art. 1862. – Daca viciul posesiunii consista in discontinuitatea, in interuptiunea sau in precaritatea sa, oricine are interes ca sa nu fie prescriptia implinita il poate opune.
Daca clandestinitatea si tulburarea posesiunii sunt vicii numai relative si nu pot fi, prin urmare, opuse decat numai de cei in privinta carora posesiunea a avut asemenea caracter.

One thought on “Codul Civil al Romaniei – actualizat

  1. Antoneta Stoica

    Buna ziua Stimate domnule Dobrescu,
    Este extrem de documentat si de aceea util site-ul dvs.Nu sunt jurist, drept care, risc o intrebare: in care art al vechiului cod civil si-ar gasi echivalentul art 555 alin 1 si art 557 alin 1, 2 din legea 287/2009? Sunt parata intr-o speta in care se cere anularea titlului de prop emis cf legii 18/1991 pe numele tatalui meu. Reclamantul are drept proba un testament de ascendent din anul 1943 in care tatal meu nu este pomenit -eu zic lovit de nulitate absoluta-fiind incident art 1163 alin 1 coroborat cu art 1161 alin 1 / cod civil. Tatal meu a detinut ca lot ajutator de la CAP terenul revendicat acum de reclamant, drept care a devenit proprietar prin prescriptia achizitiva si prin accesiune. Va rog mult spuneti-mi parerea dvs.
    Actiunea a fost initiata in 2008, dar Tribunalul a casat sentinta de fond care era in favoarea mea si a trimis cauza spre rejudecare cu indicatia sa se faca expertiza cadastrala si sa se raspunda la capatul de cerere privind pronuntarea nulitatii testamentului, capat de cerere formulat de mine in cererea reconventionala.
    Astept sa-mi dati un semn
    Cu consideratie reala pentru ce faceti,
    Va doresc sanatate
    Prof. dr. Antoneta Stoica

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.