Lege nr. 346/2004 – Legea privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii

din 14/07/2004
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 681 din 29/07/2004
Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. – Prezenta lege reglementează măsuri destinate creării cadrului favorabil înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii.
Art. 2. – În sensul prezentei legi, prin întreprindere se înţelege orice formă de organizare a unei activităţi economice, autonomă patrimonial şi autorizată potrivit legilor în vigoare să facă acte şi fapte de comerţ, în scopul obţinerii de profit, în condiţii de concurenţă, respectiv: societăţi comerciale, societăţi cooperative, persoane fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent şi asociaţii familiale autorizate potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.
Art. 3. – (1) Întreprinderile mici şi mijlocii sunt definite ca fiind acele întreprinderi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) au un număr mediu anual de salariaţi mai mic de 250;
b) realizează o cifră de afaceri anuală echivalentă cu până la 8 milioane de euro sau au un rezultat anual al bilanţului contabil care nu depăşeşte echivalentul în lei a 5 milioane euro;
c) respectă criteriul de independenţă, astfel cum este acesta definit în alin. (2).
(2) Sunt considerate independente întreprinderile mici şi mijlocii care nu sunt deţinute în proporţie de peste 25% din capitalul social sau din drepturile de vot de către o altă întreprindere ori de mai multe întreprinderi împreună, care nu fac parte din categoria întreprinderilor mici şi mijlocii.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), este considerată independentă o întreprindere aflată în una dintre următoarele situaţii:
a) întreprinderea este deţinută de societăţi publice de investiţii, de societăţi cu capital de risc, investitori instituţionali, universităţi sau centre de cercetare nonprofit, cu condiţia ca aceştia să nu exercite, în mod individual sau împreună, controlul asupra întreprinderii;
b) capitalul este divizat de aşa natură încât deţinătorii nu pot fi identificaţi, întreprinderea declară cu bună-credinţă, pe propria răspundere, că este în măsură să presupună că nu este deţinută în proporţie de 25% sau mai mult de o altă întreprindere ori de mai multe întreprinderi împreună, care nu fac parte din categoria întreprinderilor mici şi mijlocii.
(4) Îndeplinirea criteriului de independenţă se stabileşte pe baza declaraţiei pe propria răspundere a întreprinderii interesate în atestarea încadrării în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii.
(5) Plafonul cifrei de afaceri prevăzut la alin. (1) lit. b) poate fi modificat, în funcţie de evoluţia indicatorilor macroeconomici, prin hotărâre a Guvernului.
Art. 4. – (1) Întreprinderile mici şi mijlocii se clasifică, în funcţie de numărul mediu anual de salariaţi, în următoarele categorii:
a) până la 9 salariaţi – microîntreprinderi;
b) între 10 şi 40 de salariaţi – întreprinderi mici;
c) între 50 şi 249 de salariaţi – întreprinderi mijlocii.
(2) Termenii microîntreprindere, întreprindere mică şi întreprindere mijlocie, precum şi termenul derivat întreprinderi mici şi mijlocii vor fi utilizaţi în toate reglementările, statisticile şi alte documente oficiale emise de către autorităţi sau instituţii publice.
Continue reading →