Tag Archives: Proceduri

Procedura de redobândire a cetăţeniei române art.10

Procedura de redobândire a cetăţeniei române art.10

Procedura de redobândire a cetăţeniei române art.10

Procedura de redobândire a cetăţeniei române art.10

Cetăţenia română se poate acorda şi persoanei care a pierdut-o şi care cere redobândirea ei, dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 8 lit. b), c), d), şi e). Astfel solicitantul trebuie să dovedească prin comportarea şi atitudinea sa loialitate faţă de statul şi de poporul român, are minim 18 ani, are asigurate mijloacele legale de existenţă, este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român (art.10 din Legea cetăţeniei române).

Cetăţenia română se va acorda, la cerere, cu păstrarea cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau menţinerea acestuia în străinătate.
Continue reading

Procedura de redobândire a cetăţeniei române art. 11 – Republica Moldova si Ucraina

Procedura de redobândire a cetăţeniei române art. 11 pentru cetatenii din Republica Moldova si Ucraina

Procedura-de-redobândire-a-cetăţeniei-române-art.-11–Republica-Moldova-si-Ucraina

Procedura-de-redobândire-a-cetăţeniei-române-art.-11–Republica-Moldova-si-Ucraina

Cetăţenia română se poate acorda şi persoanei care a dobândit cetăţenia română prin naştere sau prin adopţie şi care a pierdut-o din motive neimputabile sau această cetăţenie i-a fost ridicată fără voia sa şi care cere redobândirea ei, dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 8 lit. b), c) şi e). Astfel solicitantul va trebui să dovedească prin comportarea şi atitudinea sa loialitate faţă de statul şi de poporul român, are minim 18 ani şi este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român (art.11 din Legea cetăţeniei române).

Cetăţenia română se va acorda, la cerere, cu păstrarea cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau menţinerea acestuia în străinătate.
Continue reading

Procedura acordării cetăţeniei române la cerere

Procedura acordării cetăţeniei române la cerere

Procedura acordării cetăţeniei române la cerere

Procedura acordării cetăţeniei române la cerere

Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin, în temeiul dispoziţiilor art. 8 din Legea cetăţeniei române, dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) s-a născut şi domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deşi nu s-a născut pe acest teritoriu, locuieşte în mod legal, continuu şi statornic pe teritoriul statului român de cel puţin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit cu un cetăţean român, de cel puţin 5 ani;

b) dovedeşte prin comportarea şi atitudinea sa loialitate faţă de statul şi de poporul român, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acţiuni;
Continue reading

HOTARAREA nr. 1.050 din 1 iulie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala

HOTARAREA nr. 1.050 din 1 iulie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei

HOTARAREA nr. 1.050 din 1 iulie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 92 din 2003  privind Codul de procedura fiscala

HOTARAREA nr. 1.050 din 1 iulie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 92 din 2003 privind Codul de procedura fiscala

Guvernului nr. 92/2003  privind Codul de procedura fiscala
EMITENT:GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 651 din 20 iulie 2004
Data intrarii in vigoare: 20 Iulie 2004

În temeiul art. 108 din Constitutie, republicatã, si al art. 196 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, republicatã,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

ART. 1
Se aprobã Normele metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre. Continue reading

Lege nr. 230 din 2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari

CAPITOLUL I Dispoziţii generale, definiţii

Art. 1. – Prezenta lege reglementează aspectele juridice, economice şi tehnice cu privire la înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, precum şi modul de administrare şi de exploatare a clădirilor de locuinţe aflate în proprietatea a cel puţin 3 persoane fizice sau juridice, de drept public ori de drept privat, inclusiv în cazul celor care au în structura lor şi spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă.
Art. 2. – În condiţiile art. 1, datorită stării de indiviziune forţată, proprietarii au obligaţia să ia măsuri cu privire la drepturile şi obligaţiile comune ce le revin tuturor asupra proprietăţii comune. În acest scop, proprietarii se pot asocia în asociaţii de proprietari cu personalitate juridică.Lege nr. 230 din 2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari
Art. 3. – În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) clădire-bloc de locuinţe-condominiu – proprietatea imobiliară formată din proprietăţi individuale, definite apartamente sau spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţe, şi proprietatea comună indiviză. Poate fi definit condominiu şi un tronson cu una sau mai multe scări, din cadrul clădirii de locuit, în condiţiile în care se poate delimita proprietatea comună;
b) proprietate individuală – apartamentul sau spaţiul cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă, parte dintr-o clădire, destinată locuirii sau altor activităţi, care împreună cu cota-parte indiviză din proprietatea comună constituie o unitate de proprietate imobiliară. Cu excepţia unor situaţii pentru care există alte prevederi exprese în prezenta lege sau în acordul de asociere, dreptul de proprietate asupra unei proprietăţi individuale dintr-un condominiu trebuie considerat în acelaşi mod ca şi dreptul de proprietate asupra altor bunuri imobile; Continue reading

Constituirea unei asociatii de proprietari

Constituirea unei asociatii de proprietariProcedura constituirii unei asociaţii de proprietari se găseşte reglementată în Legea locuinţei nr. 114/1996, în Regulamentul (rep.) asociaţiilor de locatari, în Legea nr. 145/1999 (care modifică Legea nr. 114 şi Regulamentul) şi în Normele Metodologice privind organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari aprobate prin H.G. nr. 400/2003.

În scopul reprezentării şi susţinerii intereselor comune ale proprietarilor, legate de folosirea bunurilor aflate în proprietate comună indiviză din clădirea ce alcătuieşte un condominiu, proprietarii locuinţelor şi ai spaţiilor cu altă destinaţie decât cea de locuinţă se pot constitui în asociaţii de proprietari cu personalitate juridică.

Asociaţia de proprietari este forma juridică de organizare şi de reprezentare a intereselor comune ale proprietarilor unui condominiu, cu personalitate juridică, nonprofit, înfiinţată în condiţiile prevăzute de lege.

Asociaţiile de proprietari se constituie prin hotărârea a cel puţin jumătate plus unu din numărul proprietarilor apartamentelor şi spaţiilor cu altă destinaţie decât cea de locuinţă din cadrul unui condominiu.

În clădirile de locuit cu mai multe tronsoane sau scări se pot constitui asociaţii de proprietari pe fiecare tronson sau scară, dacă proprietatea comună aferentă tronsonului ori scării poate fi delimitată şi dacă este posibilă repartizarea cheltuielilor comune pe tronsoane sau pe scări.

Asociaţiile de proprietari se pot constitui prin hotărârea adunării generale şi cu acordul expres al coproprietarilor cu privire la delimitarea efectivă a părţilor de proprietate comună care se preiau în administrare de respectiva asociaţie de proprietari şi cu privire la obligaţiile şi drepturile legale care vor continua să rămână în sarcina tuturor coproprietarilor.

Pentru a se stabili dacă este posibilă defalcarea tehnică a consumurilor şi repartizarea cheltuielilor comune pe tronsoane sau pe scări, precum şi modalitatea acestei defalcări/repartizări, se va solicita avizul furnizorilor de servicii implicaţi – electricitate, gaze naturale, apă sau altele asemenea – cu privire la posibilităţile tehnice de furnizare a utilităţilor pe tronsoane sau pe scări.

Prin acordul de asociere pe scară sau tronson se reglementează şi raporturile cu celelalte asociaţii de proprietari constituite în clădire.

ETAPELE CONSTITUIRII UNEI ASOCIAŢII DE PROPRIETARI

1. Întrunirea proprietarilor pentru stabilirea acţiunilor necesare constituirii asociaţiei de proprietari;

2. Înscrierea proprietăţii în registrele de carte funciară sau, acolo unde acestea nu sunt constituite, în registrele de transcripţiuni imobiliare, la birourile de publicitate imobiliară ale judecătoriilor;

3. Organizarea şi desfăşurarea adunării generale de constituire a asociaţiei de proprietari;

4. Legalizarea statutului şi a acordului de asociere*) şi depunerea actelor de înregistrare a asociaţiei de proprietari la judecătorie, în vederea obţinerii sentinţei judecătoreşti de înfiinţare;

5. Comandarea ştampilelor;

6. Deschiderea contului la o societate bancară;

7. Înregistrarea la administraţia financiară;

8. Încheierea contractelor cu furnizorii de utilităţi edilitar-gospodăreşti (apă-canal, termoficare, gaz, electricitate, salubritate etc.);

9. Preluarea patrimoniului de către asociaţia de proprietari de la asociaţia de locatari.

__________

*) Modele de statut şi acord de asociere, se găsesc prezentate în ANEXELE 2 respectiv 1 din Normele Metodologice privind organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari aprobate prin H.G. nr. 400/2003.

Atenţie! aceste modele, nu sunt obligatorii sau limitative.

1. ÎNTRUNIREA PROPRIETARILOR PENTRU STABILIREA ACŢIUNILOR NECESARE CONSTITUIRII ASOCIAŢIEI DE PROPRIETARI

Anterior adunării de constituire, proprietarii din clădirile cu mai multe apartamente se pot întruni pentru a hotărî cu privire la înfiinţarea asociaţiei de proprietari sau la transformarea asociaţiei de locatari în asociaţie de proprietari. Totodată vor hotărî şi cu privire la persoana fizică sau juridică însărcinată cu întocmirea acordului de asociere şi a statutului, cu privire la termenul de finalizare a acestora şi la data de convocare a adunării de constituire. Hotărârea proprietarilor se consemnează într-un proces-verbal care se semnează de toţi cei prezenţi.

În cadrul primei întruniri a proprietarilor este necesar să se stabilească:

cine întocmeşte statutul. În cazul în care se hotărăşte să se apeleze la persoane fizice sau juridice de specialitate, se stabileşte şi se aprobă reprezentantul proprietarilor care va urmări achiziţionarea acestor servicii, costurile etc.;

cine întocmeşte acordul de asociere în formă scrisă;

modalitatea de înregistrare a proprietăţii asupra imobilului (individual sau prin procură dată unui reprezentant, necesitatea unor notificări care se vor adresa proprietarilor de apartamente sau ai unor spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă din clădire, persoane fizice sau juridice, care nu sunt prezenţi la întrunirea respectivă, pentru înscrierea proprietăţii etc.);

pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de înfiinţarea asociaţiei de proprietari, până la înregistrarea sa ca persoană juridică (întocmirea şi redactarea statutului şi a acordului de asociere, legalizarea documentelor asociaţiei, efectuarea corespondenţei), este necesar ca toţi proprietarii să contribuie cu o sumă de bani acoperitoare (stabilită prin aprecierea cheltuielilor necesare), suma care va constitui patrimoniul asociaţiei de proprietari şi care va fi precizat ca atare în cadrul statutului. Această sumă se poate dimensiona şi pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de înregistrarea asociaţiei de proprietari la judecătorie, înregistrarea la administraţia financiară, deschiderea contului în bancă (provizoriu şi definitiv, încheierea contractelor cu furnizorii de utilităţi, preluarea patrimoniului de la asociaţia de locatari din care a făcut parte, comandarea ştampilei, organizarea şi desfăşurarea adunărilor organizatorice etc.). Până la deschiderea unui cont în bancă, în numele asociaţiei de proprietari ca persoană juridică, sumele precizate mai sus se pot acumula într-un depozit (cont) într-o societate bancară, deschis de reprezentantul proprietarilor, membrii fondatori, în numele asociaţiei în curs de înfiinţare. Toate plăţile ce se vor efectua din acest cont se vor justifica pe bază de documente de plată, cheltuielile repartizându-se în funcţie de cota-parte indiviză de proprietate. După înregistrarea asociaţiei de proprietari ca persoană juridică şi deschiderea contului propriu, sumele din contul iniţial se vor transfera în contul asociaţiei de proprietari, preluându-se în contabilitatea acesteia, împreună cu documentele de justificare a cheltuielilor efectuate.

2. ÎNSCRIEREA PROPRIETĂŢII ÎN REGISTRELE DE CARTE FUNCIARĂ SAU, ACOLO UNDE ACESTEA NU SUNT CONSTITUITE, ÎN REGISTRELE DE TRANSCRIPŢIUNI IMOBILIARE, LA BIROURILE DE PUBLICITATE IMOBILIARĂ ALE JUDECĂTORIILOR

În toate cazurile, în vederea înscrierii asociaţiei de proprietari, se va solicita eliberarea unui extras de carte funciară sau a numărului şi datei de transcriere, prin care să se ateste înscrierea, respectiv transcrierea proprietăţii.

Pentru clădirile de locuit la care sunt efectuate aceste înscrieri sau transcrieri de proprietate nu se vor face altele noi.

3. ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA ADUNĂRII GENERALE DE CONSTITUIRE A ASOCIAŢIEI DE PROPRIETARI

Cu cel puţin 10 zile înaintea datei fixate pentru adunarea de constituire proprietarii se convoacă prin afişare într-un loc vizibil.

Adunarea de constituire a asociaţiei de proprietari este legal întrunită dacă sunt jumătate plus unu din numărul proprietarilor apartamentelor şi spaţiilor cu altă destinaţie decât cea de locuinţă din cadrul unui condominiu.

Hotărârea privind înfiinţarea asociaţiei de proprietari poate fi luată cu votul a cel puţin două treimi din numărul proprietarilor prezenţi, dar nu mai puţin de jumătate plus unu din numărul proprietarilor locuinţelor şi ai spaţiilor cu altă destinaţie decât cea de locuinţă din cadrul clădirii, scării sau tronsonului respectiv, după caz.

Dacă nu este întrunit cvorumul, o nouă convocare va avea loc după cel puţin 5 zile de la data primei întâlniri, în aceleaşi condiţii ca prima convocare iar În cazul în care nici la a doua convocare nu se poate lua hotărârea de constituire din lipsa cvorumului, se face o a treia convocare, după cel puţin 5 zile de la data celei de-a doua; în acest caz, hotărârea privind înfiinţarea asociaţiei de proprietari poate fi luată cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul proprietarilor prezenţi, dar nu mai puţin de o treime din numărul proprietarilor.

Acordul proprietarilor privind constituirea asociaţiei de proprietari se consemnează într-un proces-verbal întocmit în două exemplare originale, semnate de toţi proprietarii care şi-au dat consimţământul. Procesul-verbal constituie anexă la acordul de asociere.

Proprietarii îşi dau consimţământul, de regulă, în adunarea de constituire; în cazul proprietarilor absenţi consimţământul poate fi exprimat prin simpla semnare a procesului-verbal, în termen de 30 de zile de la data la care a avut loc adunarea de constituire.

În cazul în care vreun proprietar nu poate semna se va consemna că acesta şi-a dat consimţământul şi se face menţiune despre cauza acestei imposibilităţi.

Acordul de asociere se redactează pe baza procesului-verbal al adunării de constituire şi va cuprinde numele, prenumele şi domiciliul proprietarilor, individualizarea proprietăţii potrivit actului de proprietate, după caz, respectiv contractului de vânzare-cumpărare, contractului de construire şi procesului-verbal de predare-primire, contractului de schimb sau contractului de donaţie, enumerarea şi descrierea părţilor aflate în proprietatea comună şi cota-parte din proprietatea comună ce revine fiecărui apartament sau spaţiu cu altă destinaţie decât cea de locuinţă.

Înscrierea ulterioară în asociaţia de proprietari a proprietarilor care nu au fost prezenţi la adunarea de constituire şi care nu şi-au dat consimţământul în condiţiile arătate se face la cererea acestora, prin înscrierea datelor într-un act adiţional la acordul de asociere, încheiat cu proprietarul interesat, fără alte formalităţi.

În cadrul adunării generale se vor lua decizii cu privire la:

Autorizatia de gospodarire a apelor

Autorizatia de gospodarire a apelorAutorizaţia de gospodărire a apelor reprezintă actul care condiţionează din punct de vedere tehnic şi juridic funcţionarea sau exploatarea obiectivelor noi, construite pe ape sau care au legătură cu apele de suprafaţă, subterane, cu zona costieră, faleza, litoralul şi plaja mării, cu apele maritime interioare, marea teritorială, zona economică exclusivă şi platoul continental, precum şi funcţionarea şi exploatarea în continuare a celor existente şi după caz, desfăşurarea activităţii de depozitare, manevrare, şi/sau transport prin conducte a substanţelor periculoase, sau alte activităţi pe sol sau în subsol care pot conduce la evacuarea indirectă de substanţe periculoase în apele subterane sau de suprafaţă.

Prin autorizaţia de gospodărire a apelor utilizatorul de apă are următoarele drepturi:

a) de funcţionare a folosinţei de apă, în cadrul căreia apele de suprafaţă se utilizează pentru alimentări cu apă potabilă sau industrială, irigaţii, producerea de energie electrică, navigaţie, piscicultură, flotaj, agrement sau ca receptor pentru apele evacuate de către alţi utilizatori din intravilanul sau extravilanul localităţilor, precum şi în alte scopuri neexceptate prin Legea nr. 107/1996, cu modificările ulterioare, ca şi pentru utilizarea apelor subterane, inclusiv a celor arteziene, pentru alimentări cu apă;

Continue reading

Vanzarea – cumpararea unui vehicul

    Deţinătorul poate înstrăina vehiculul pe baza certificatului de înmatriculare, a cărţii de identitate a vehiculului şi a contractului de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit.

    Certificatului de înmatriculare se mai numeşte şi talonul maşinii.

    Cartea de identitate a vehiculului, în cazul în care pentru vehiculul respectiv nu a fost eliberat un asemenea document, se obţine de la filiala locală a Registrului Auto Român (R.A.R.) care completează datele despre vehicul. Datele despre deţinător se completează de către serviciul de circulaţie care a înmatriculat vehiculul.

    La vehiculele noi care se înmatriculează prima dată în România, folia de securizare se aplică de Registrului Auto Român (R.A.R.) Bucureşti, Calea Griviţei Nr. 391 Sector 1 (P-ţa. Chibrit), începând cu 02.08.2000.

    Formularul “fişei” de înmatriculare şi cel al “contractului” de vânzare-cumpărare a unui vehicul folosit se obţin de la Direcţia generală de evidenţă informatizată a persoanei (Inspectoratul General al Poliţiei) sau de formaţiunea subordonată (Inspectoratul de poliţie judeţean), înainte de a contacta cumpărătorul, vânzătorul trebuie să completeze casetele A şi D din fişa de înmatriculare şi să obţină, în caseta E, viza organului financiar în raza căruia domiciliază (îşi are sediul). Viza atestă că au fost achitate, faţă de stat, debitele referitoare la vehicul şi acesta este liber de orice sarcini.

    Perfectarea vânzării-cumpărării se face prin completarea de către vânzător şi cumpărător a rubricilor prevăzute în contractul de vânzare-cumpărare şi certificatul de radiere şi prin îndeplinirea obligaţiilor menţionate în rubrica 5 a contractului: în plus, vânzătorul trebuie să menţioneze pe certificatul de înmatriculare al vehiculului în mod citeţ “Înstrăinat către ……. la data de ……” şi să semneze ori, în cazul persoanei juridice, să aplice ştampila, iar cumpărătorul să completeze caseta B din fişa de înmatriculare.

    Contractului de vânzare-cumpărare i se poate ataşa o anexă cu clauze suplimentare.

    Actele adică “fişa” de înmatriculare şi “contractul” de vânzare-cumpărare se vor completa prin dactilografiere (cu maşina de scris).

 

    ATENŢIE! Fişa de înmatriculare se va completa în felul următor:

   – rubricile 1-19 şi 21 din caseta A se completează de către DEŢINĂTOR, după cartea de identitate a vehiculului;

   – rubrica 20 din caseta A se completează de către DEŢINĂTOR, după anexa la certificatul de înmatriculare:

   – rubricile din caseta B se completează de către DEŢINĂTOR;

   – rubricile din caseta D se completează de către FOSTUL DEŢINĂTOR;

   – rubrica 1 şi casetele C şi E se completează numai de către AUTORITĂŢI;

 

   A. Recomandări pentru vânzător

 

    Înainte de perfectarea vânzării-cumpărării asiguraţi-vă că datele personale ale cumpărătorului înscrise în contract sunt cele reale (confruntaţi aceste date cu actul de identitate).

    Nu înmânaţi cumpărătorului cartea de identitate a vehiculului înainte de primirea sumei convenite ca preţ al vânzării. Pentru a fi sigur că vehiculul va fi radiat din evidenţa serviciului circulaţie şi a organului financiar, menţionaţi înstrăinarea în certificatul de înmatriculare şi însoţiţi cumpărătorul la serviciul circulaţie în vederea radierii vehiculului. Altfel, există riscul ca noul proprietar să folosească vehiculul înmatriculat pe numele dumneavoastră, cu toate consecinţele ce decurg din acest fapt, inclusiv plata în continuare a obligaţiilor fiscale.

 

   B. Recomandări pentru cumpărător

 

    Înainte de perfectarea vânzării-cumpărării asiguraţi-vă că datele personale ale vânzătorului înscrise în contract, în cartea de identitate, în fişa şi certificatul de înmatriculare sunt cele reale (confruntaţi aceste acte cu actul de identitate). Pentru a nu risca să cumpăraţi un vehicul furat asiguraţi-vă că datele de identificare ale acestuia sunt cele reale: în acest sens confruntaţi seria caroseriei şi a motorului de pe vehicul cu cele înscrise în cartea de identitate (rubrica 6, şi respectiv rubrica 10 din tabelul A, pagina 2), contractul de vânzare-cumpărare, fişa şi certificatul de înmatriculare.

    Verificaţi cu atenţie data aplicării vizei de către organul financiar în caseta E. Recomandăm ca între data înscrisă în caseta E şi data perfectării vânzării-cumpărării să nu existe o diferenţă mai mare de 48 de ore. Dacă această diferenţă este mai mare, puteţi solicita vânzătorului o altă fişă având data actualizată. În caz contrar riscaţi cumpărarea unui vehicul grevat de eventuale sarcini.

Permisele de sedere pe teritoriul Romaniei

Modul în care se poate obţine un permis de şedere pe teritoriul României, se găseşte reglementat de O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.

Străinului căruia i s-a acordat*) sau, după caz, i s-a prelungit*) dreptul de şedere în România i se eliberează de către Autoritatea pentru străini, prin formaţiunile sale teritoriale, un permis de şedere, după cum urmează:

a) permis de şedere temporară străinului căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de şedere temporară;

b) permis de şedere permanentă străinului căruia i s-a acordat dreptul de şedere permanentă prin aprobarea stabilirii domiciliului în România.

Permisul de şedere se eliberează la data acordării sau, după caz, prelungirii dreptului de şedere în România.

Continue reading

Obtinerea unui permis de conducere auto

Permisul de conducere se obţine pe bază de examen.

Examenul pentru obţinerea permisului de conducere se susţine

la serviciile poliţiei rutiere din inspectoratele de poliţie judeţene sau Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, pe raza cărora candidaţii îşi au domiciliul sau reşedinţa în cazul cetăţenilor străini sau români care au domiciliul în străinătate;

Fac excepţie absolvenţii cursurilor de pregătire pentru obţinerea permisului de conducere pentru categoriile Tv şi/sau Tb, precum şi militarii în termen, elevii şi studenţii instituţiilor de învăţământ din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, care pot susţine examenul la inspectoratul de poliţie al judeţului pe raza căruia îşi are sediul unitatea de învăţământ respectivă.

la Direcţia Poliţiei Rutiere din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, de către membrii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare acreditate în România, precum şi de către persoanele care au obţinut aprobarea secretarului de stat din Ministerul Administraţiei şi Internelor care coordonează Poliţia Română.

Continue reading