Tag Archives: Romania

Procedura de redobândire a cetăţeniei române art.10

Procedura de redobândire a cetăţeniei române art.10

Procedura de redobândire a cetăţeniei române art.10

Procedura de redobândire a cetăţeniei române art.10

Cetăţenia română se poate acorda şi persoanei care a pierdut-o şi care cere redobândirea ei, dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 8 lit. b), c), d), şi e). Astfel solicitantul trebuie să dovedească prin comportarea şi atitudinea sa loialitate faţă de statul şi de poporul român, are minim 18 ani, are asigurate mijloacele legale de existenţă, este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român (art.10 din Legea cetăţeniei române).

Cetăţenia română se va acorda, la cerere, cu păstrarea cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau menţinerea acestuia în străinătate.
Continue reading

Procedura de redobândire a cetăţeniei române art. 11 – Republica Moldova si Ucraina

Procedura de redobândire a cetăţeniei române art. 11 pentru cetatenii din Republica Moldova si Ucraina

Procedura-de-redobândire-a-cetăţeniei-române-art.-11–Republica-Moldova-si-Ucraina

Procedura-de-redobândire-a-cetăţeniei-române-art.-11–Republica-Moldova-si-Ucraina

Cetăţenia română se poate acorda şi persoanei care a dobândit cetăţenia română prin naştere sau prin adopţie şi care a pierdut-o din motive neimputabile sau această cetăţenie i-a fost ridicată fără voia sa şi care cere redobândirea ei, dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 8 lit. b), c) şi e). Astfel solicitantul va trebui să dovedească prin comportarea şi atitudinea sa loialitate faţă de statul şi de poporul român, are minim 18 ani şi este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român (art.11 din Legea cetăţeniei române).

Cetăţenia română se va acorda, la cerere, cu păstrarea cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau menţinerea acestuia în străinătate.
Continue reading

Procedura acordării cetăţeniei române la cerere

Procedura acordării cetăţeniei române la cerere

Procedura acordării cetăţeniei române la cerere

Procedura acordării cetăţeniei române la cerere

Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin, în temeiul dispoziţiilor art. 8 din Legea cetăţeniei române, dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) s-a născut şi domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deşi nu s-a născut pe acest teritoriu, locuieşte în mod legal, continuu şi statornic pe teritoriul statului român de cel puţin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit cu un cetăţean român, de cel puţin 5 ani;

b) dovedeşte prin comportarea şi atitudinea sa loialitate faţă de statul şi de poporul român, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acţiuni;
Continue reading

Legea nr. 76 din 2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare

Legea nr. 76 din 2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare

din 08/04/2008
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 289 din 14/04/2008
Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. – (1) Prezenta lege are drept scop constituirea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, denumit în continuare S.N.D.G.J., pentru prevenirea şi combaterea unor categorii de infracţiuni prin care se aduc atingeri grave drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, în special dreptului la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, precum şi pentru identificarea cadavrelor cu identitate necunoscută, a persoanelor dispărute sau a persoanelor decedate în urma catastrofelor naturale, a accidentelor în masă, a infracţiunilor de omor sau a actelor de terorism.
(2) Prezenta lege stabileşte condiţiile în care pot fi prelevate probe biologice de la anumite persoane fizice sau din urmele rămase la locul comiterii unor infracţiuni, în vederea determinării profilului genetic, precum şi condiţiile în care pot fi prelucrate datele cuprinse în S.N.D.G.J.
Continue reading

Legea nr.388 din 2007 – Legea bugetului de stat pe anul 2008

Legea nr.388 din 2007 – Legea bugetului de stat pe anul 2008

din 31/12/2007
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 902 din 31/12/2007
Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. – Obiectul prezentei legi îl constituie stabilirea volumului veniturilor şi a structurii acestora, pe capitole şi subcapitole, al cheltuielilor pe destinaţii şi pe ordonatori principali de credite pentru bugetul de stat, bugetele Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, creditelor externe, fondurilor externe nerambursabile, precum şi pentru sumele alocate din venituri proprii, pentru anul 2008.
Art. 2. – (1) Sinteza bugetului de stat pe anul 2008, detaliată la venituri pe capitole şi subcapitole, iar la cheltuieli, pe părţi, capitole, subcapitole, paragrafe şi titluri, articole şi alineate, după caz, este prevăzută în anexa nr. 1.
(2) Bugetul de stat pe anul 2008 se stabileşte la venituri în sumă de 67.004,7 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 78.867,9 milioane lei, cu un deficit de 11.863,2 milioane lei.
(3) Sinteza cheltuielilor bugetare pe anul 2008, pe surse de finanţare, cu detalierea pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri, articole şi alineate, după caz, este prevăzută în anexa nr. 2.
(4) Bugetele ordonatorilor principali de credite şi anexele la acestea sunt prevăzute în anexa nr. 3.
(5) Se interzic reţinerea şi utilizarea de către ordonatorii de credite finanţaţi integral din bugetul de stat a oricăror venituri proprii care nu sunt prevăzute în anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite.

Continue reading

Legea nr. 335 din 2007 – Legea camerelor de comerţ din România

Legea nr. 335 din 2007 – Legea camerelor de comerţ din România

din 03/12/2007
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 836 din 06/12/2007

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. – (1) Camerele de comerţ sunt organizaţii autonome, neguvernamentale, apolitice, fără scop patrimonial, cu personalitate juridică, create în scopul de a reprezenta, apăra şi susţine interesele membrilor lor şi ale comunităţii de afaceri în raport cu autorităţile publice şi cu organismele din ţară şi din străinătate.
(2) Sistemul camerelor de comerţ cuprinde:
a) camerele de comerţ judeţene şi a municipiului Bucureşti, denumite în continuare camere judeţene;
b) Camera de Comerţ şi Industrie a României, denumită în continuare Camera Naţională;
c) camerele de comerţ bilaterale.
Art. 2. – (1) Comercianţii, indiferent de domeniul de activitate, pot constitui în reşedinţele de judeţ şi în municipiul Bucureşti camere judeţene, destinate promovării intereselor membrilor lor pentru dezvoltarea comerţului, industriei, agriculturii şi serviciilor, corespunzător cerinţelor economiei de piaţă.
(2) În înţelesul prezentei legi, comercianţii sunt persoane juridice, fizice şi asociaţii familiale care efectuează în mod obişnuit acte de comerţ, societăţi comerciale, companii naţionale şi societăţi naţionale, regii autonome, grupuri de interes economic cu caracter comercial şi organizaţii cooperatiste, înregistrate la oficiul registrului comerţului din judeţul respectiv sau al municipiului Bucureşti, după caz, precum şi în alte registre speciale, conform legii.
Continue reading

Legea nr.299 din 2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni

Legea nr.299 din 2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni

din 13/11/2007
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 792 din 21/11/2007
În conformitate cu prevederile art. 7 din Constituţia României, republicată,
ţinând seama de prevederile Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, adoptată de Consiliul Europei la Strasbourg la 1 februarie 1995, ratificată de România prin Legea nr. 33/1995,
luând în considerare orientările formulate de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) în Raportul privind tratamentul preferenţial acordat minorităţilor naţionale de către statul înrudit (Veneţia, 19 octombrie 2001),
având în vedere Declaraţia “Suveranitate, responsabilitate şi minorităţi naţionale” a Înaltului Comisar pentru Minorităţi Naţionale al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (Haga, 26 octombrie 2001),

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1. – Prezenta lege reglementează:
a) drepturile persoanelor de etnie română, precum şi ale celor care aparţin filonului cultural românesc, din afara graniţelor României, denumite în continuare români de pretutindeni, având ca scop menţinerea, promovarea şi afirmarea identităţii lor culturale, etnice, lingvistice şi religioase;
b) atribuţiile autorităţilor competente din România.
Art. 2. – Prevederile prezentei legi se aplică în conformitate cu principiile suveranităţii teritoriale, bunei vecinătăţi, reciprocităţii, pacta sunt servanda, cu principiile respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi nediscriminării.
Art. 3. – (1) Prevederile prezentei legi se aplică pe baza încheierii de acorduri şi programe cu statele în care există persoane prevăzute la art. 1 lit. a) sau de protocoale ale comisiilor mixte bilaterale, respectiv pe bază de reciprocitate şi în conformitate cu prevederile Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, ale Raportului privind tratamentul preferenţial acordat minorităţilor naţionale de către statul înrudit, adoptat la 19 octombrie 2001, şi cu recomandările Înaltului Comisar pentru Minorităţi Naţionale al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, pentru a asigura protecţia identităţii culturale, etnice, lingvistice şi religioase a acestora.
Continue reading

Legea nr. 500 din 2002 privind finantele publice

Parlamentul României

Lege nr. 500/2002

din 11/07/2002
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 597 din 13/08/2002

privind finanţele publice

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Obiectul legii
Art. 1. – (1) Prezenta lege stabileşte principiile, cadrul general şi procedurile privind formarea, administrarea, angajarea şi utilizarea fondurilor publice, precum şi responsabilităţile instituţiilor publice implicate în procesul bugetar.
(2) Dispoziţiile prezentei legi se aplică în domeniul elaborării, aprobării, executării şi raportării:
a) bugetului de stat; Continue reading

Acordarea brevetelor de turism

Acordarea brevetelor de turismProcedura acordării brevetului de turism se găseşte reglementată în Capitolul III al Normelor Metodologice privind criteriile şi metodologia pentru eliberarea licenţelor şi brevetelor de turism, aprobate prin Ordinul nr. 170/2001, şi elaborate în conformitate cu prevederile art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 238/2001 privind condiţiile de acordare a licenţei şi brevetului de turism.

Conducerea operativă a agenţiei de turism, a filialei acesteia din alte localităţi, a hotelului, a motelului, a campingului (cu o capacitate de peste 100 de locuri de cazare), a satului de vacanţă, a cabanei şi a unităţii de alimentaţie pentru turism de categoria I şi “Lux”, cu o capacitate mai mare de 50 de locuri la mese, se asigură de persoane care deţin brevet de turism.

Persoana care asigură conducerea operativă a unei agenţii de turism, a unei filiale a acesteia din altă localitate sau a unei structuri de primire turistică va deţine brevet de turism, prin care se atestă pregătirea profesională în domeniul turismului.

Continue reading

Stabilirea domiciliului, unui cetatean strain, în Romania

Modul în care se poate obţine stabilirea domiciliului pe teritoriul României, se găseşte reglementat în O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.

    Stabilirea domiciliului în România se aprobă, la cerere, de către şeful Autorităţii pentru străini.

    Străinii titulari ai unui drept de şedere temporară în scop de studii nu pot solicita stabilirea domiciliului în România.

 

    CONDIŢII DE STABILIRE A DOMICILIULUI ÎN ROMÂNIA

 

    Străinii îşi pot stabili domiciliul în România dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

   a) o şedere temporară legală şi continuă de cel puţin:

   – 3 ani în cazul celor căsătoriţi cu cetăţeni români;

   – 6 ani în cazul celorlalte categorii;

   b) fac dovada faptului că deţin mijloace de întreţinere:

   – cel puţin la nivelul salariului mediu lunar pe economia naţională în cazul străinilor căsătoriţi cu cetăţeni români;

   – din activităţile legal desfăşurate pe teritoriul României, în cuantumul prevăzut de prezenta ordonanţă de urgenţă, corespunzător dreptului de şedere acordat până la formularea cererii, în celelalte situaţii;

   c) fac dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit;

   d) vorbesc limba română la un nivel satisfăcător;

   e) sunt îndeplinite în continuare condiţiile cu privire la intrarea în România, şi anume:

   – posedă un document valabil de trecere a frontierei de stat, care este acceptat de statul român;

   – prezintă, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, documente care justifică scopul şi condiţiile şederii lor şi care fac dovada existenţei unor mijloace corespunzătoare atât pentru întreţinere pe perioada şederii, cât şi pentru întoarcerea în ţara de origine sau pentru tranzitul către alt stat în care există siguranţa că li se va permite intrarea;

   – nu sunt incluşi în categoria străinilor împotriva cărora s-a instituit măsura interzicerii intrării în România sau care au fost declaraţi indezirabili;

   – nu prezintă un pericol pentru apărarea şi siguranţa naţională, ordinea, sănătatea ori morala publică.

   f) nu a intervenit, pe perioada şederii în România, vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării pe teritoriul României, şi anume:

   – sunt semnalaţi de organizaţii internaţionale la care România este parte, precum şi de instituţii specializate în combaterea terorismului că finanţează, pregătesc, sprijină în orice mod sau comit acte de terorism;

   – există indicii că fac parte din grupuri infracţionale organizate cu caracter transnaţional sau că sprijină în orice mod activitatea acestor grupuri;

   – există motive serioase să se considere că au săvârşit sau au participat la săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii ori a unor crime de război sau crime contra umanităţii, prevăzute în convenţiile internaţionale la care România este parte.

    Pentru străinii căsătoriţi cu cetăţeni români durata căsătoriei trebuie să fie de cel puţin 3 ani.

    Străinilor de origine română sau născuţi în România, străinilor care au împlinit vârsta de 60 de ani, precum şi celor a căror şedere este în interesul statului român li se poate aproba stabilirea domiciliului fără îndeplinirea condiţiilor de mai sus.

    În cazul în care ambii părinţi ai străinului minor sunt titulari ai dreptului de şedere permanentă, acesta obţine stabilirea domiciliului în România o dată cu părinţii săi. În cazul în care numai unul dintre părinţi este titular al dreptului de şedere permanentă, este necesar consimţământul celuilalt părinte, în formă autentică.

 

    DOCUMENTE NECESARE APROBĂRII STABILIRII DOMICILIULUI ÎN ROMÂNIA

 

    Cererea pentru aprobarea stabilirii domiciliului în România se depune personal de solicitant la formaţiunile teritoriale ale Autorităţii pentru străini.

    Cererea se completează în limba română şi va fi însoţită de următoarele documente:

   a) copii legalizate ale actelor de stare civilă;

   b) documentul de trecere a frontierei de stat, în original şi în copie;

   c) acte doveditoare privind deţinerea legală a spaţiului de locuit, în original şi în copie;

   d) acte doveditoare privind mijloacele de întreţinere;

   e) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din ţara de origine şi de autorităţile române;

   f) certificat medical eliberat de o instituţie sanitară publică sau privată, din care să rezulte că nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică;

   g) dovada asigurării medicale.

    Cererea, însoţită de documentele prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, se înaintează, în termen de 10 zile de la data înregistrării, comisiei însărcinată cu soluţionarea acesteia.

 

    APROBAREA CERERII DE STABILIRE A DOMICILIULUI ÎN ROMÂNIA

 

    În scopul soluţionării cererilor de aprobare a stabilirii domiciliului în România se constituie, prin ordin al şefului Autorităţii pentru străini, o comisie care analizează fiecare cerere şi formulează o propunere motivată, care se supune spre aprobare şefului Autorităţii pentru străini.

    Termenul de soluţionare a unei cereri de stabilire a domiciliului este de 6 luni de la data înregistrării.

    Decizia se comunică în scris solicitantului, în termen de 10 zile de la adoptare.

    Străinul căruia i s-a aprobat stabilirea domiciliului în România este obligat să se prezinte, în termen de 30 de zile de la comunicare, la formaţiunea teritorială a Autorităţii pentru străini unde a fost înregistrată cererea, pentru eliberarea permisului de şedere permanentă.

 

    RESPINGEREA CERERII DE STABILIRE A DOMICILIULUI ÎN ROMÂNIA

 

    Dacă în urma depunerii cererii pentru stabilirea domiciliului în România comisia constată că nu sunt îndeplinite condiţiile obligatorii şi/sau nu există toate actele necesare soluţionării cererii, aceasta propune şefului Autorităţii pentru străini să decidă respingerea cererii.

    Decizia de respingere a cererii de stabilire a domiciliului în România, precum şi motivele care au stat la baza acesteia se comunică în scris solicitantului de către Autoritatea pentru străini.

    Străinilor cărora li s-a respins cererea de stabilire a domiciliului în România li se poate reglementa, la cerere, dreptul de şedere conform situaţiei anterioare depunerii cererilor de stabilire a domiciliului, cu îndeplinirea condiţiilor legale în acest sens.