Instrument de plata – Biletul la ordin
Notiunea de bilet la ordin.
Biletul la ordin reprezinta un înscris prin care o persoana (subscriitor) se obliga sa plateasca o suma de bani altei persoane (beneficiar), la scadenta sau la ordinul acesteia.
Legea nr. 58/1934 enumera în art. 104 elementele pe care trebuie sa le cuprinda biletul la ordin:
– denumirea de bilet la ordin;
– promisiunea neconditionata de a plati o suma determinata;
– data scadentei (daca nu este prevazuta, biletul la ordin va fi considerat platibil la vedere);
– locul platii (în lipsa acestui element, locul emiterii va fi considerat loc de plata si locul domiciliului emitentului);
– numele beneficiarului;
– data si locul emiterii (daca nu a fost aratat locul emiterii, se va lua în considerare locul aratat lânga numele emitentului);
– semnatura emitentului.
Plata biletului la ordin.
Emitentul unui bilet la ordin este tinut în acelasi mod de plata titlului ca si acceptantul unei cambii. În cazul biletului la ordin nu mai este ceruta de lege formalitatea acceptarii, fiindca raportul juridic cambial se stabileste doar între doua persoane, emitentul titlului si beneficiarul acestuia.
Plata biletului la ordin este guvernata de aceleasi reguli prevazute de lege pentru plata cambiei, respectiv articolele 41 – 46 din Legea nr. 58/1934. Emitentul va beneficia de aceleasi drepturi si va fi supus acelorasi obligatii precum acceptantul unei cambii.
Legea stipuleaza ca biletele la ordin platibile într-un anumit termen de la vedere, trebuie prezentate spre viza emitentului, urmând ca termenul sa curga de la data vizei subscrise de emitent. Refuzul acestuia de a pune viza se constata prin protest. De la data protestului se va calcula termenul, dupa cum prevede art. 107 alin. 2 Legea nr. 58/1934.
