Ordonanta de urgenta nr.12 din 1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române

Guvernul României

Ordonanta de urgenta nr.12 din 1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române

din 07/07/1998
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 254 din 08/07/1998

În temeiul art. 114 alin. (4) din Constituţia României,

Guvernul României emite următoarea ordonanţă de urgenţă:

TITLUL I
Organizarea şi efectuarea transporturilor pe căile ferate române

CAPITOLUL I
Organizarea transporturilor feroviare

Art. 1. – (1) Prin transport pe căile ferate române, denumit în continuare transport feroviar, se înţelege orice deplasare de persoane şi de bunuri, realizată cu vehicule feroviare de către operatori de transport pe infrastructura feroviară. Transportul feroviar, precum şi serviciile adiacente sau conexe acestuia sunt considerate operaţiuni de transport feroviar.
(2) Transportul feroviar poate fi public sau în interes propriu.
(3) Transportul feroviar public constituie, prin natura sa, un sector strategic de interes naţional, reprezintă un serviciu esenţial pentru societate, contribuie la libera circulaţie, la rezolvarea unor interese majore ale economiei, la deplasarea persoanelor, mărfurilor şi altor bunuri, în interiorul ţării şi în trafic internaţional, cu un grad înalt de siguranţă, în condiţii ecologice, eficiente, şi îndeplineşte sarcini specifice pentru nevoile de apărare a ţării, potrivit legii.
(4) Transporturile feroviare publice se efectuează numai pe bază de contract de transport.
(5) Contractul de transport se încheie şi se execută în conformitate cu prevederile Codului comercial, ale Regulamentului de transport pe căile ferate din România şi ale acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.
(6) Transportul feroviar în interes propriu este transportul efectuat în interesul activităţilor proprii, cu mijloace de transport deţinute în proprietate sau închiriate.
(7) Activităţile de transport feroviar public sau în interes propriu sunt realizate de către operatori de transport feroviar, persoane juridice române, licenţiaţi în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.
Art. 2. – Pentru efectuarea serviciilor de transport feroviar public sau în interes propriu pot obţine licenţă operatorii de transport cu capital de stat şi/sau privat, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) au, în principal, ca obiect de activitate transporturile de călători, de mărfuri şi de alte bunuri pe calea ferată;
b) deţin în proprietate sau cu chirie material rulant de tracţiune necesar pentru remorcarea trenurilor sau trenuri automotoare, cu caracteristicile tehnice şi de dotare impuse de prescripţiile de siguranţă a circulaţiei feroviare şi de calitatea serviciului de transport;
c) respectă întocmai prescripţiile tehnice, tehnologice, de organizare şi de desfăşurare a circulaţiei şi manevrei trenurilor, stabilite pentru accesul şi circulaţia pe infrastructura feroviară publică, în condiţii de siguranţă a circulaţiei şi de securitate a transporturilor;
d) dispun de personal atestat pentru conducerea trenurilor şi a materialului rulant motor, pentru efectuarea operaţiunilor de manevră, pregătire, reparare şi verificare a trenurilor, în conformitate cu prescripţiile specifice în vigoare;
e) fac dovada onorabilităţii, capacităţii tehnice, capacităţii profesionale şi capacităţii financiare, stabilite de Ministerul Transporturilor;
f) alte condiţii stabilite de Ministerul Transporturilor.
Art. 3. – Licenţa pentru efectuarea serviciilor de transport public sau în interes propriu pe căile ferate se acordă de Ministerul Transporturilor.
Art. 4. – Pe parcursul desfăşurării activităţii, operatorii de transport feroviar licenţiaţi sunt obligaţi să realizeze, la termenele şi la parametrii tehnici prevăzuţi în prescripţiile pentru siguranţa circulaţiei feroviare, toate operaţiunile de verificare, întreţinere şi reparaţii pentru materialul rulant aflat sau introdus în circulaţie, sub sancţiunea suspendării sau retragerii licenţei.
Art. 5. – (1) Transportul feroviar public de călători are caracter de serviciu public social. Pentru aceste servicii, operatorii de transport feroviar public primesc de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, după caz, diferenţele dintre tarifele stabilite cu avizul autorităţilor publice competente şi costurile reale de transport, la care se adaugă o cotă de profit de cel puţin 3%.
(2) Serviciul public social de transport feroviar de călători poate fi concesionat de către Ministerul Transporturilor, pe bază de licitaţie publică, în condiţiile legii.
(3) În cazul efectuării de servicii publice de transport marfă sau călători pentru anumite categorii de persoane fizice sau juridice, care beneficiază, din dispoziţia autorităţilor publice competente, de reduceri ale tarifelor de transport, prin actul care a prevăzut acordarea acestor reduceri, se vor asigura compensaţii corespunzătoare operatorului de transport, până la nivelul tarifului aprobat.
Art. 6. – Transportul feroviar public va fi organizat astfel încât să se asigure un sistem unitar, echilibrat şi funcţional, în conformitate cu cerinţele siguranţei circulaţiei, confortului şi tehnologiilor specifice de transport pe calea ferată, în condiţii de compatibilitate şi interoperabilitate cu sistemul de transport feroviar european.

CAPITOLUL II
Autoritatea de stat în domeniul transporturilor feroviare

Art. 7. – (1) Ministerul Transporturilor, în calitate de organ de specialitate al administraţiei publice centrale, este autoritatea de stat în domeniul transporturilor feroviare care asigură dezvoltarea şi siguranţa transporturilor feroviare.
(2) Ministerul Transporturilor, în calitate de organ de specialitate al administraţiei publice centrale, are următoarele atribuţii principale în domeniul transporturilor feroviare:
a) elaborează strategiile de dezvoltare a activităţilor de transport feroviar;
b) elaborează şi supune aprobării Guvernului programele de dezvoltare şi de modernizare a infrastructurii feroviare;
c) asigură, în condiţii identice, tuturor operatorilor feroviari acces egal şi nediscriminatoriu pe infrastructura feroviară publică, conform reglementărilor interne, precum şi acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte;
d) asigură beneficiarilor de transport feroviar dreptul de a apela la un operator de transport licenţiat şi liber ales;
e) sprijină dezvoltarea şi funcţionarea transportului feroviar public;
f) asigură condiţiile unui mediu concurenţial normal în transportul feroviar, precum şi între acesta şi alte moduri de transport;
g) asigură efectuarea transporturilor militare, a transporturilor speciale şi a transporturilor de intervenţie în caz de calamităţi naturale sau în alte situaţii deosebite;
h) asigură dezvoltarea cercetării în transportul feroviar, în corelare cu programele naţionale de cercetare;
i) elaborează politica economică în domeniul transportului feroviar;
j) elaborează politici pentru dezvoltarea transporturilor multimodale şi a transportului combinat;
k) elaborează politici de dezvoltare echilibrată a transportului feroviar cu alte moduri de transport;
l) asigură gestionarea proprietăţii publice din domeniul transportului feroviar;
m) asigură gestionarea resurselor financiare alocate prin bugetul de stat;
n) avizează tarifele de utilizare a infrastructurii feroviare publice şi le supune spre aprobare Guvernului;
o) clasifică infrastructura de transport feroviar în conformitate cu standardele naţionale şi internaţionale;
p) stabileşte regulile de acces pe infrastructura căilor ferate române pentru operatorii feroviari;
q) este depozitarul normelor, metodologiilor, prescripţiilor şi instrucţiunilor cu specific feroviar, care se aplică în domeniul transporturilor feroviare;
r) emite normative privind construcţia şi protecţia căii ferate.
(3) Ministerul Transporturilor, în calitate de autoritate de stat în domeniul transporturilor feroviare, are următoarele atribuţii principale:
a) reprezintă Guvernul în organismele internaţionale şi în relaţiile bilaterale cu alte state în domeniul transporturilor feroviare;
b) elaborează şi promovează reglementări specifice, destinate asigurării compatibilităţii sistemului naţional de transport feroviar cu sistemele de transport internaţionale;
c) emite norme tehnice obligatorii pentru construcţia, modernizarea, exploatarea, întreţinerea, repararea şi verificarea tehnică a infrastructurii feroviare şi a materialului rulant;
d) stabileşte nomenclatorul de funcţii al personalului care lucrează sau concură la siguranţa circulaţiei trenurilor;
e) emite norme obligatorii de atestare, certificare şi licenţiere a personalului din transporturile feroviare, care lucrează în siguranţa circulaţiei, şi stabileşte condiţiile de suspendare sau de anulare a atestatelor, a certificatelor sau a licenţelor acordate;
f) organizează examene şi emite atestate, certificate şi licenţe pentru personalul din siguranţa circulaţiei;
g) emite norme obligatorii de licenţiere a operatorilor de transport feroviar care efectuează sau vor efectua activităţi de transport feroviar şi stabileşte condiţiile de acordare, de suspendare sau de anulare a licenţelor;
h) emite norme obligatorii de siguranţă a traficului în transporturile feroviare, precum şi pentru transportul multimodal şi combinat şi supraveghează respectarea acestora;
i) emite norme obligatorii pentru efectuarea transporturilor de mărfuri periculoase;
j) aprobă organizarea regională a transporturilor feroviare;
k) exercită activitatea de registru, de inspecţie şi de control în transporturile feroviare;
l) stabileşte condiţiile şi asigură înmatricularea materialului rulant;
m) asigură omologarea tehnică de tip a vehiculelor feroviare, precum şi certificarea de conformitate, omologarea, agrementarea tehnică a materialelor, componentelor şi echipamentelor utilizate la construirea, repararea şi întreţinerea materialului rulant şi a infrastructurii feroviare;
n) autorizează efectuarea de lucrări care se execută în zonele de siguranţă şi de protecţie a infrastructurii căilor ferate române;
o) asigură cercetarea administrativă a evenimentelor sau accidentelor grave, produse în activităţile de transport feroviar;
p) asigură, prin reţeaua proprie, controlul medico-sanitar specific siguranţei circulaţiei şi controlul sanitar-veterinar specific activităţilor de transport feroviar şi emite autorizaţii sanitar-veterinare;
q) autorizează, din punct de vedere tehnic, agenţii economici care efectuează lucrările de construcţie, întreţinere şi reparaţie a elementelor infrastructurii feroviare şi a materialului rulant;
r) aprobă norme şi regulamente obligatorii pentru deţinătorii de linii ferate industriale şi de mijloace de transport pe calea ferată, care au acces pe infrastructura feroviară, după caz, precum şi pentru beneficiarii de transport;
s) autorizează înfiinţarea şi funcţionarea centrelor de pregătire, perfecţionare şi autorizare a personalului din transporturile feroviare;
t) analizează şi decide asupra sesizărilor privind modul de alocare a capacităţilor infrastructurii feroviare, între operatorii feroviari, şi supraveghează desfăşurarea activităţilor de transport feroviar în condiţii de concurenţă loială;
u) stabileşte norme de repartizare nediscriminatorie a capacităţilor infrastructurii feroviare;
v) concesionează, în numele statului, serviciul public de transport feroviar de călători.
(4) Ministerul Transporturilor îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin acte normative.
(5) Ministerul Transporturilor exercită atribuţiile de autoritate de stat, direct sau prin delegare de competenţe către o autoritate feroviară organizată ca instituţie publică, finanţată din venituri extrabugetare.

CAPITOLUL III
Infrastructura feroviară şi asigurarea funcţionării acesteia

Art. 8. – (1) Prin infrastructură feroviară se înţelege ansamblul elementelor necesare circulaţiei şi manevrei materialului rulant, clădirile staţiilor de cale ferată, cu facilităţile aferente, precum şi celelalte clădiri şi facilităţi destinate desfăşurării transportului feroviar.
(2) Infrastructura feroviară cuprinde infrastructura feroviară proprietate publică a statului, denumită în continuare infrastructură feroviară publică, precum şi cea aflată în proprietate privată, denumită în continuare infrastructură feroviară privată.
Art. 9. – (1) Gestionarea infrastructurii feroviare, aşa cum a fost definită la art. 8 alin. (1), se asigură de către o companie naţională rezultată ca urmare a reorganizării Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, căreia i se atribuie în concesiune, fără plata redevenţei, infrastructura feroviară publică şi care deţine în proprietate alte elemente ale infrastructurii feroviare preluate de la Societatea Naţională a Căilor Ferate Române, stabilite prin hotărâre a Guvernului.
(2) Contractul de concesiune se încheie, în numele statului, cu Ministerul Transporturilor, pentru o perioadă de până la 50 de ani.
Art. 10. – (1) Infrastructura feroviară publică se compune din:
a) liniile ferate de circulaţie, terenul aferent pe care sunt construite, precum şi terenurile situate de o parte şi de alta a axei căii ferate, care constituie zona de siguranţă a infrastructurii feroviare;
b) podurile, tunelurile, viaductele şi alte lucrări de artă, care au legătură cu liniile ferate deschise circulaţiei publice, precum şi terenurile aferente acestora;
c) lucrările geotehnice de protecţie şi de consolidare, plantaţiile de protecţie a liniilor ferate şi terenurile aferente pe care sunt amplasate;
d) instalaţiile fixe de siguranţă şi de conducere operativă a circulaţiei feroviare;
e) triajele de reţea ale căii ferate şi terenurile aferente acestora.
(2) Elementele concrete ale infrastructurii feroviare publice se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(3) Celelalte elemente ale ansamblului infrastructurii feroviare, neprevăzute la alin. (1), constituie proprietate privată a companiei care gestionează infrastructura feroviară, a societăţilor naţionale şi a societăţilor comerciale, rezultate din reorganizare, precum şi a Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, rămasă după reorganizare, după caz.
Art. 11. – Funcţionarea infrastructurii feroviare publice se realizează de către compania naţională care gestionează infrastructura feroviară, prin:
a) îndeplinirea ansamblului funcţiilor tehnice şi economice necesare;
b) asigurarea stării de funcţionare a liniilor, instalaţiilor şi celorlalte elemente ale infrastructurii feroviare la parametrii stabiliţi conform art. 13;
c) conducerea operativă a circulaţiei trenurilor şi autorizarea manevrei pe liniile deschise circulaţiei publice sau cu acces la aceasta;
d) repartizarea capacităţilor infrastructurii feroviare şi alocarea traselor, pe baza normelor stabilite de Ministerul Transporturilor şi a contractului de acces pe infrastructura feroviară.
Art. 12. – Compania naţională care gestionează infrastructura feroviară poate efectua pe aceasta transporturi în interes propriu, pentru menţinerea sau readucerea în parametri a infrastructurii feroviare, cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 1 alin. (7) şi la art. 2, fără plata tarifului de utilizare a infrastructurii feroviare prevăzut la art. 19 alin. (1).
Art. 13. – Parametrii elementelor infrastructurii feroviare române trebuie să corespundă normelor interne şi internaţionale sau celor stabilite prin acorduri şi convenţii internaţionale la care România este parte. Aceşti parametri trebuie să asigure compatibilitatea infrastructurii feroviare române, în întregul ei sau pe direcţii şi coridoare de transport, cu ansamblul internaţional al căilor ferate.
Art. 14. – Elementele infrastructurii feroviare publice, inclusiv terenurile pe care sunt amplasate, precum şi terenurile destinate acestui scop sunt scutite de orice taxe şi impozite.
Art. 15. – (1) Accesul şi circulaţia pe infrastructura feroviară publică sunt permise în condiţiile deţinerii de către operatorii de transport feroviar a unei licenţe eliberate conform prezentei ordonanţe de urgenţă şi ale existenţei unui contract de acces, încheiat cu compania naţională care gestionează infrastructura feroviară.
(2) Operatorii de transport feroviar străini şi grupurile internaţionale care realizează transport feroviar sunt acceptaţi pentru circulaţie pe infrastructura feroviară publică în condiţiile legii şi ale acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.
Art. 16. – Realizarea de noi infrastructuri feroviare publice sau a unor proiecte majore de modificări structurale şi/sau tehnologice ale infrastructurii feroviare publice se supune legislaţiei privind lucrările publice şi se avizează de către Ministerul Apărării Naţionale, în scopul încadrării acestora în infrastructura sistemului naţional de apărare.
Art. 17. – Persoanele juridice sau persoanele fizice pot construi infrastructuri feroviare proprii, cu aprobarea Ministerului Transporturilor şi cu avizele autorităţilor publice locale, Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului.
Art. 18. – (1) Întreţinerea, reparaţiile curente şi asigurarea funcţionării infrastructurii feroviare se asigură din veniturile proprii ale companiei naţionale care gestionează infrastructura feroviară.
(2) Veniturile proprii ale companiei naţionale care gestionează infrastructura feroviară se constituie din veniturile obţinute prin alocarea capacităţilor şi a traselor către operatorii de transport feroviar licenţiaţi, din alte activităţi proprii, precum şi din valorificarea produselor reziduale.
Art. 19. – (1) Operatorii de transport feroviar, licenţiaţi să efectueze transporturi publice sau în interes propriu, de marfă şi/sau de călători, folosind capacităţile infrastructurii feroviare, plătesc un tarif de utilizare a acesteia, ale cărui limite sunt stabilite prin contractul de activitate al companiei naţionale care gestionează infrastructura, încheiat cu Ministerul Transporturilor conform prevederilor art. 33-35.
(2) Compania naţională care gestionează infrastructura feroviară poate negocia nivelul tarifului de utilizare cu operatorii de transport feroviar, în funcţie de numărul de trase achiziţionate, perioada de solicitare şi secţia de circulaţie.
(3) Pentru utilizarea infrastructurii feroviare publice se aplică cota 0 de T.V.A.
Art. 20. – Promovarea proiectelor pentru construcţii şi tronsoane noi de cale ferată, pentru modernizarea şi/sau dezvoltarea unor tronsoane existente, precum şi pentru magistralele destinate circulaţiei cu viteze mari se face de către Ministerul Transporturilor, la propunerea fundamentală a companiei naţionale care gestionează infrastructura feroviară.
Art. 21. – Cheltuielile pentru investiţii, reparaţii capitale, modernizări şi/sau dezvoltări ale infrastructurii feroviare publice sunt finanţate de la bugetul de stat.
Art. 22. – În condiţiile legii, pot fi subconcesionate sau închiriate porţiuni ale infrastructurii feroviare publice, cu avizul Ministerului Transporturilor.
Art. 23. – (1) Liniile ferate aparţinând infrastructurii feroviare publice pot fi închise pentru transport, din considerente tehnologice sau de rentabilitate.
(2) Închiderea liniilor ferate din motive tehnologice se face de către compania naţională care gestionează infrastructura feroviară, în conformitate cu normele de exploatare a infrastructurii în condiţii de siguranţă a circulaţiei.
(3) Închiderea liniilor ferate din motive de rentabilitate, urmată de conservare sau de dezafectare, ori menţinerea în exploatare a liniei respective şi regimul exploatării ei se aprobă de către Guvern, la propunerea Ministerului Transporturilor, cu avizul Ministerului Apărării Naţionale.
(4) Pierderile rezultate prin menţinerea în exploatare, cât şi costurile ocazionate de conservarea sau de dezafectarea liniilor publice nerentabile se suportă de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, după caz.
Art. 24. – (1) În cazul unor calamităţi naturale, dezastre sau evenimente de cale ferată, elementele afectate ale infrastructurii căilor ferate române vor fi repuse în funcţiune în cel mai scurt timp, utilizându-se resursele care pot fi mobilizate în acest scop, în condiţiile legii.
(2) Cheltuielile ocazionate de repunerea în funcţiune a infrastructurii feroviare publice, afectată ca urmare a unor calamităţi naturale sau dezastre, se acoperă de la bugetul de stat.

CAPITOLUL IV
Siguranţa şi protecţia infrastructurii feroviare

Art. 25. – (1) În scopul desfăşurării în bune condiţii a circulaţiei feroviare şi al prevenirii evenimentelor de cale ferată, se instituie zona de siguranţă şi zona de protecţie a infrastructurii feroviare publice.
(2) Zona de siguranţă a infrastructurii feroviare publice cuprinde fâşiile de teren, în limită de 20 m fiecare, situate de o parte şi de alta a axei căii ferate, necesare pentru amplasarea instalaţiilor de semnalizare şi de siguranţa circulaţiei şi a celorlalte instalaţii de conducere operativă a circulaţiei trenurilor, precum şi a instalaţiilor şi lucrărilor de protecţie a mediului.
(3) În cazurile în care limitele astfel stabilite cuprind terenuri aflate în proprietate privată, se poate proceda la expropriere pentru cauză de utilitate publică, în condiţiile legii.
(4) Zona de protecţie a infrastructurii feroviare publice cuprinde terenurile limitrofe, situate de o parte şi de alta a axei căii ferate, indiferent de proprietar, în limita a maximum 100 m de la axa căii ferate, precum şi terenurile destinate sau care servesc, sub orice formă, la asigurarea funcţionării acesteia. Limitele concrete ale zonelor de protecţie se stabilesc pe baza normativelor emise de Ministerul Transporturilor.
(5) În zona de protecţie a infrastructurii feroviare publice pot fi executate lucrări, potrivit reglementărilor emise de Ministerul Transporturilor.
Art. 26. – În zona de protecţie a infrastructurii feroviare se interzice:
a) amplasarea oricăror construcţii, fie şi cu caracter temporar, depozitarea de materiale sau înfiinţarea de plantaţii care împiedică vizibilitatea liniei şi a semnalelor feroviare;
b) utilizarea indicatoarelor şi a luminilor de culoare roşie, galbenă, verde sau albastră, care ar putea crea confuzie cu semnalizarea feroviară;
c) efectuarea oricăror lucrări, care, prin natura lor, ar putea provoca alunecări de teren, surpări sau afectarea stabilităţii solului, inclusiv prin tăierea copacilor, arbuştilor, extragerea de materiale de construcţii sau prin modificarea echilibrului freatic;
d) depozitarea necorespunzătoare de materiale, substanţe sau deşeuri care contravin normelor de protecţie a mediului sau care ar putea provoca degradarea infrastructurii feroviare a zonei de protecţie a acesteia, precum şi a condiţiilor de desfăşurare normală a traficului feroviar.
Art. 27. – (1) În zona de protecţie a infrastructurii feroviare pot fi amplasate, temporar, materiale şi utilaje necesare întreţinerii acesteia, în scopul eliminării consecinţelor evenimentelor de cale ferată sau al prevenirii oricărui pericol pentru siguranţa circulaţiei feroviare. În cazul producerii de pagube, se va acorda proprietarilor bunurilor afectate o justă despăgubire, stabilită pe bază de negocieri, în termen de maximum 30 de zile de la terminarea lucrării. În caz de neînţelegere, acordarea de despăgubiri şi cuantumul acestora se stabilesc prin hotărâre judecătorească.
(2) Dreptul de ocupare temporară a terenului nu este condiţionat de plata prealabilă a despăgubirii.
Art. 28. – Pe traseul liniilor ferate aparţinând infrastructurii feroviare, supus înzăpezirilor, compania naţională care gestionează infrastructura feroviară este în drept să utilizeze zona de protecţie pentru instalarea de parazăpezi. În cazul producerii de pagube cu această ocazie, sunt aplicabile dispoziţiile art. 27 alin. (1).
Art. 29. – (1) Traversarea căii ferate de către alte căi de comunicaţii se realizează şi se menţine în conformitate cu reglementările emise de către Ministerul Transporturilor, Ministerul de Interne şi de către organele administraţiei publice locale, după caz, cu suportarea de către beneficiarul căii de comunicaţie respective a oricăror daune produse la infrastructura feroviară.
(2) Traversarea liniilor ferate de către pietoni, vehicule sau animale se face numai prin locuri special amenajate şi numai cu respectarea normelor şi a prescripţiilor în vigoare.
(3) Compania naţională care gestionează infrastructura feroviară, respectiv operatorii de transport feroviar, nu răspunde pentru pagubele cauzate de nerespectarea dispoziţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2).

CAPITOLUL V
Siguranţa circulaţiei pe căile ferate române

Art. 30. – Transportul feroviar public trebuie să se desfăşoare într-un climat de disciplină fermă, asigurându-se condiţiile necesare pentru deplina siguranţă a călătorilor şi a bunurilor transportate.
Art. 31. – Personalul cu sarcini de siguranţă a circulaţiei al companiei naţionale care gestionează infrastructura feroviară şi operatorii de transport feroviar licenţiaţi se supun prevederilor din instrucţiunile de serviciu şi reglementărilor specifice domeniului feroviar, privitoare la siguranţa circulaţiei trenurilor.
Art. 32. – În scopul realizării circulaţiei feroviare în condiţii de siguranţă, compania naţională care gestionează infrastructura feroviară şi operatorii de transport feroviari licenţiaţi în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă exercită, în limita competenţelor aprobate, următoarele atribuţii:
a) asigură, organizează şi coordonează circulaţia şi manevra, aplică măsurile de siguranţă a circulaţiei pe calea ferată, în scopul prevenirii evenimentelor de cale ferată;
b) elaborează şi propun spre aprobare norme, instrucţiuni şi regulamente obligatorii privind activităţile care se desfăşoară pe infrastructura feroviară;
c) elaborează instrucţiuni de exploatare tehnică proprii;
d) organizează şi exercită, prin organe proprii specializate, controlul permanent al activităţii de producţie şi exploatare şi de siguranţă a circulaţiei feroviare;
e) exercită controlul permanent în probleme legate de buna funcţionare, întreţinere, reparare a mijloacelor de transport, a liniilor de cale ferată, a instalaţiilor, utilajelor şi maşinilor şi acţionează pentru prevenirea oricăror cauze care pot produce perturbaţii în desfăşurarea transportului feroviar public şi a proceselor de producţie;
f) iau măsuri pentru folosirea raţională şi în condiţii de siguranţă a mijloacelor de transport feroviar, a instalaţiilor, utilajelor şi maşinilor, pentru respectarea normativelor tehnice privind întreţinerea şi repararea acestora, aferente activităţii proprii;
g) propun spre aprobare sau aprobă, în condiţiile legii, studii de fezabilitate pentru modernizări şi obiective de investiţii noi care privesc transporturile pe căile ferate, proiectarea sau execuţia de obiective de investiţii noi şi participă la recepţia şi punerea în funcţiune a acestora, în conformitate cu programele aprobate;
h) avizează caracteristicile de construcţie ale mijloacelor de transport feroviar şi soluţiile tehnice pentru lucrările de construcţie şi de dare în exploatare a liniilor de cale ferată noi, a instalaţiilor de transport pe căile ferate, precum şi în cazul modernizării celor existente;
i) avizează funcţionarea mijloacelor de transport feroviar şi exercită controlul tehnic pe liniile de cale ferată care au acces la infrastructura căilor ferate române, verifică personalul care le deserveşte, în condiţiile stabilite de regulamentele proprii căilor ferate române, după caz;
j) avizează caracteristicile tehnice ale instalaţiilor complexe ce urmează a fi importate, precum şi ale maşinilor şi instalaţiilor unicat, de mare importanţă, care urmează a fi procurate din ţară sau din străinătate, pentru transporturile pe căile ferate;
k) avizează orice fel de lucrări de construcţii şi instalaţii care se execută în zona infrastructurii feroviare sau care pot afecta stabilitatea şi siguranţa căilor ferate şi a instalaţiilor feroviare;
l) propun spre aprobare norme tehnice privind exploatarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor de transport;
m) aprobă normative, regulamente şi instrucţiuni de serviciu proprii, pentru exploatarea, întreţinerea, siguranţa circulaţiei feroviare, proiectarea şi repararea liniilor de cale ferată, a instalaţiilor şi a tuturor utilajelor din dotare;
n) asigură şi urmăresc executarea lucrărilor de construcţii-montaj şi de reparaţie a mijloacelor din dotare;
o) organizează recepţia materialului rulant, a liniilor de cale ferată, a instalaţiilor şi echipamentelor la unităţile furnizoare şi de reparaţii, în scopul asigurării unei calităţi corespunzătoare siguranţei circulaţiei feroviare;
p) stabilesc, cu respectarea prevederilor legale, normativele de personal, funcţiile şi meseriile din activitatea proprie, precum şi răspunderea acestora faţă de siguranţa circulaţiei;
q) elaborează şi propun spre aprobare criteriile de clasificare a echipamentelor, materialelor şi componentelor, în raport cu importanţa lor în siguranţa circulaţiei feroviare;
r) elaborează şi propun spre aprobare norme metodologice pentru verificarea şi atestarea calităţii, din punct de vedere al siguranţei feroviare, a tuturor echipamentelor, materialului rulant şi componentelor utilizate în circulaţia pe căile ferate române, care au importanţă pentru siguranţa circulaţiei feroviare;
s) elaborează şi propun spre aprobare norme metodologice pentru selecţionarea, şcolarizarea, verificarea cunoştinţelor şi aptitudinilor psihofizice ale întregului personal autorizat, cu atribuţii în siguranţa circulaţiei pe căile ferate române;
t) elaborează şi propun spre aprobare norme metodologice şi de calitate pentru întreţinerea şi repararea tuturor echipamentelor, materialului rulant şi componentelor utilizate, cu relevanţă în siguranţa circulaţiei pe căile ferate;
u) avizează tehnologiile de producţie, de reparaţii şi de întreţinere pentru instalaţii, echipamente şi material rulant;
v) organizează, în condiţiile legii, autorizarea personalului cu răspunderi în siguranţa circulaţiei pe calea ferată, precum şi a celui care îndeplineşte sarcini de verificare şi de îndrumare metodologică pentru siguranţa circulaţiei feroviare;
w) exercită controlul propriu, permanent, în orice probleme legate de siguranţa circulaţiei feroviare şi acţionează pentru prevenirea oricăror cauze care pot provoca abateri de la aceasta;
x) cooperează, prin organele proprii de specialitate, în conformitate cu reglementările specifice feroviare, cu organele Parchetului, Ministerului de Interne, Ministerului Sănătăţii şi cu alte organe prevăzute de lege, pentru salvarea şi evacuarea persoanelor sau a bunurilor periclitate de evenimentele de cale ferată, pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor provocate de acestea şi pentru reluarea traficului feroviar, precum şi pentru stabilirea cauzelor, a împrejurărilor şi a vinovaţilor care au condus la producerea unor astfel de evenimente.

CAPITOLUL VI
Contractul de activitate

Art. 33. – Raporturile dintre compania naţională care gestionează infrastructura feroviară, societăţile naţionale şi/sau societăţile comerciale care efectuează transport feroviar public de călători, pe de o parte, şi instituţiile publice, pe de altă parte, se reglementează prin contracte de activitate, încheiate cu Ministerul Transporturilor în numele statului.
Art. 34. – (1) Contractele de activitate prevăzute la art. 33 vor cuprinde, cel puţin, următoarele prevederi, după caz:
a) principalii indicatori cantitativi şi calitativi ai activităţii de transport feroviar de călători, ce urmează a fi îndepliniţi de către operatorii de transport feroviar;
b) activităţile companiei naţionale care gestionează infrastructura feroviară, în exercitarea atribuţiilor de asigurare a funcţionării, întreţinerii, reparării, modernizării şi dezvoltării infrastructurii feroviare;
c) lista completă a serviciilor sociale ce urmează a fi asigurate de operatorii de transport feroviar licenţiaţi;
d) activităţi legate de asigurarea de servicii privind asistenţa specifică medico-sanitară, de învăţământ şi cultural-sportivă;
e) răspunderile Guvernului privind buna funcţionare a transportului public feroviar, incluzând transferurile din bugetul de stat pentru infrastructura feroviară, pentru activitatea de învăţământ şi de asistenţă medico-sanitară, precum şi sumele necesare compensării pentru servicii sociale, prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă.
(2) Este interzisă prevederea în contractul de activitate a efectuării transporturilor feroviare pe segmente de infrastructură feroviară care nu corespund normelor de siguranţă a circulaţiei pe calea ferată.
Art. 35. – Contractele de activitate prevăzute la art. 33 se încheie pentru o durată de 4 ani, se aprobă de către Guvern şi se actualizează anual, după aprobarea bugetului de stat.
Art. 36. – La solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor persoane juridice, operatorii de transport feroviar licenţiaţi pot încheia cu acestea convenţii pentru activităţi de transport feroviar de interes local, altele decât cele prevăzute în contractul de activitate încheiat cu Ministerul Transporturilor, cu obligaţia de acoperire a diferenţei de cost de către solicitantul transportului, în cazul în care veniturile din efectuarea transportului nu acoperă costurile.
Art. 37. – Compania naţională care gestionează infrastructura feroviară şi operatorii de transport feroviar licenţiaţi pot avea în structură corpuri de gardieni feroviari, a căror activitate se desfăşoară pe baza regulamentului de organizare şi funcţionare, aprobat prin hotărâre a Guvernului.
Art. 38. – Personalul companiei naţionale care gestionează infrastructura feroviară şi cel al operatorilor de transport feroviar licenţiaţi, cu atribuţii de serviciu privind paza, ordinea publică şi controlul trenurilor, gărilor şi al altor unităţi din cadrul acestora este asimilat, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, persoanelor care îndeplinesc o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii publice.

CAPITOLUL VII
Dispoziţii speciale

Art. 39. – Deteriorarea şi/sau afectarea sub orice formă a liniei de cale ferată, a instalaţiilor de siguranţa circulaţiei feroviare, a celor de telecomunicaţii feroviare, a oricăror bunuri sau dotări aferente infrastructurii feroviare se pedepseşte conform legii penale.
Art. 40. – În cazul nerespectării prevederilor art. 25 alin. (5) şi ale art. 26, compania naţională care gestionează infrastructura feroviară va acţiona imediat, în condiţiile legii, pentru oprirea oricăror lucrări sau pentru desfiinţarea construcţiilor interzise de lege, fără plata nici unei despăgubiri, precum şi pentru recuperarea pagubelor produse în zona de protecţie a infrastructurii căilor ferate române.
Art. 41. – Neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute la art. 6 atrage după sine retragerea totală sau parţială a licenţei pentru efectuarea serviciilor de transport feroviar public, precum şi răspunderea penală sau contravenţională, după caz, a persoanei juridice sau fizice răspunzătoare pentru consecinţele generate de astfel de situaţii.
Art. 42. – Faptele care constituie contravenţii la normele privind transportul feroviar, inclusiv cele care constituie contravenţii la normele de protecţie a infrastructurii feroviare, sancţiunile care se aplică şi organele împuternicite să sancţioneze aceste fapte se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

TITLUL II
Reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 43. – (1) Societatea Naţională a Căilor Ferate Române se reorganizează, prin divizare, într-o companie naţională, în societăţi naţionale şi societăţi comerciale, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, după cum urmează:
a) Compania Naţională de Căi Ferate – “C.F.R.”, cu statut de societate comercială, care are, în principal, ca obiect de activitate gestionarea infrastructurii feroviare şi a patrimoniului auxiliar feroviar;
b) Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă – “C.F.R. – Marfă”, cu statut de societate comercială, care are, în principal, ca obiect de activitate efectuarea transportului feroviar public de mărfuri;
c) Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători – “C.F.R. – Călători”, cu statut de societate comercială, care are, în principal, ca obiect de activitate efectuarea transportului feroviar public de călători;
d) Societatea de Administrare Active Feroviare – “S.A.A.F.”, cu statut de societate comercială, care are, în principal, ca obiect de activitate administrarea excedentului de active rezultat din divizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române;
e) Societatea de Servicii de Management Feroviar – “S.M.F.”, cu statut de societate comercială, care are, în principal, ca obiect de activitate asigurarea serviciilor financiar-contabile, gestionarea creditelor externe, asigurarea serviciilor juridice.
(2) Compania naţională, societăţile naţionale şi societăţile comerciale, prevăzute la alin. (1), funcţionează pe principii comerciale, specifice economiei de piaţă, cu orientare spre obţinerea de profit.
(3) Compania naţională, societăţile naţionale şi societăţile comerciale, prevăzute la alin. (1), preiau, parţial, patrimoniul Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române.
Art. 44. – Societatea Naţională a Căilor Ferate Române continuă să fiinţeze ca regie autonomă, având ca obiect principal de activitate gestionarea datoriei şi a creanţelor existente la data reorganizării, potrivit noului regulament de organizare şi funcţionare, aprobat prin hotărâre a Guvernului, după finalizarea procesului de divizare.
Art. 45. – Compania naţională, societăţile naţionale şi societăţile comerciale prevăzute la art. 43 se organizează şi funcţionează sub autoritatea Ministerului Transporturilor, prin hotărâre a Guvernului, care va stabili şi forma juridică a acestora.
Art. 46. – Compania naţională, societăţile naţionale şi societăţile comerciale, rezultate din reorganizare, care au ca obiect de activitate gestionarea infrastructurii căilor ferate române, efectuarea transportului de călători, de mărfuri şi de alte bunuri, vor prelua de la Societatea Naţională a Căilor Ferate Române activele strict necesare pentru desfăşurarea activităţii în condiţii de eficienţă pentru traficul existent la data reorganizării.
Art. 47. – Activele care nu se preiau de către compania naţională, societăţile naţionale şi societăţile comerciale, rezultate din reorganizare, constituie patrimoniul Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, rămasă după reorganizare, în limitele stabilite prin hotărâre a Guvernului.
Art. 48. – (1) Compania naţională, societăţile naţionale şi societăţile comerciale rezultate din reorganizare:
a) preiau drepturile şi obligaţiile Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, în limitele şi în condiţiile stabilite prin actul de înfiinţare a acestora;
b) deţin, în concesiune sau în proprietate, după caz, bunurile imobile şi mobile care le revin prin împărţirea patrimoniului Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române;
c) pot constitui filiale, sucursale, agenţii şi reprezentanţe în ţară şi în străinătate, în condiţiile legii;
d) asigură realizarea activităţii de ansamblu a transportului feroviar de interes naţional.
(2) Capitalul social iniţial al companiei naţionale, al societăţilor naţionale şi al societăţilor comerciale, rezultate din reorganizare, este subscris şi vărsat integral de statul român, la data înfiinţării acestora.
(3) Acţiunile emise iniţial de compania naţională, de societăţile naţionale şi de societăţile comerciale, rezultate din reorganizare, sunt proprietate a statului, iar drepturile acestuia, ca acţionar, sunt exercitate de către Ministerul Transporturilor.
(4) Acţiunile emise de compania naţională, societăţile naţionale şi societăţile comerciale, rezultate din reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, pot fi cotate la bursă şi tranzacţionate liber pe piaţă.
(5) Compania naţională, societăţile naţionale şi societăţile comerciale, rezultate din reorganizare, precum şi filialele acestora pot fi supuse procesului de privatizare, în condiţiile legii, statul putând păstra pachetul majoritar de acţiuni.
Art. 49. – În realizarea obiectului lor de activitate, compania naţională, societăţile naţionale şi societăţile comerciale, rezultate din reorganizare, pot, după caz:
a) să stabilească, în condiţiile legii, şi să adapteze la condiţiile pieţei tarifele pentru transporturile feroviare publice de călători şi de mărfuri, precum şi pentru alte prestaţii şi servicii din domeniul lor de activitate;
b) să elaboreze prescripţiile, tehnologiile, normativele şi normele de muncă specifice activităţii proprii, inclusiv cele de prevenire şi stingere a incendiilor;
c) să iniţieze şi să încheie convenţii şi contracte de transport intern şi internaţional, potrivit reglementărilor în vigoare;
d) să participe, în nume propriu, la organismele internaţionale din domeniul feroviar sau din domenii conexe;
e) să acorde unor persoane fizice sau juridice facilităţi şi gratuităţi de călătorii sau de transport;
f) să introducă sau să retragă servicii de transport, servicii din staţii de călători sau de mărfuri, cu respectarea condiţiilor contractului de activitate, prevăzut la art. 34, şi a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă;
g) să negocieze obţinerea de credite garantate de stat sau garantate cu bunurile pe care le au în proprietate, după caz;
h) să organizeze structuri proprii de pază şi de păstrare a ordinii, în condiţiile legii;
i) să deţină sau să participe cu capital social la alte persoane juridice şi să decidă, în condiţiile legii, asocierea cu persoane juridice, române sau străine;
j) să efectueze activităţi de producţie, turism, comerţ intern şi internaţional, prestări de servicii, precum şi de transport bazat pe alte tehnologii decât cea feroviară, cu respectarea normelor legale care reglementează aceste activităţi;
k) să organizeze activităţi proprii de cercetare, proiectare, informatică, învăţământ, asistenţă medicală, medicina şi psihologia muncii, perfecţionare profesională;
l) să editeze publicaţii şi lucrări referitoare la prestaţie, producţie, ştiinţă şi tehnică, specifice activităţilor pe care le desfăşoară;
m) să facă propuneri privind prescripţiile tehnice în domeniul transporturilor feroviare, al construcţiilor şi realizărilor tehnice în domeniu;
n) să stabilească bugetul de venituri şi cheltuieli, care include alocaţiile şi compensaţiile de la bugetul de stat şi care se aprobă de Guvern, la propunerea Ministerului Transporturilor.
Art. 50. – Creditele în curs de derulare sau de contractare la Societatea Naţională a Căilor Ferate Române, care se reorganizează, împreună cu drepturile şi obligaţiile aferente, se repartizează companiei naţionale, societăţilor naţionale şi societăţilor comerciale, nou-înfiinţate, prin hotărâre a Guvernului de înfiinţare a acestora, preluându-se corespunzător şi contractele de credit.
Art. 51. – (1) Personalul necesar companiei naţionale, societăţilor naţionale şi societăţilor comerciale nou-înfiinţate se preia, în mod selectiv, de la Societatea Naţională a Căilor Ferate Române şi se consideră transferat. Criteriile de selecţionare a personalului vor ţine seama, în mod prioritar, de competenţa profesională, disciplina în activitate şi de asigurarea posturilor necesare siguranţei circulaţiei feroviare.
(2) În cazul în care, în procesul reorganizării, rezultă un excedent de personal, acesta se disponibilizează de către Societatea Naţională a Căilor Ferate, în condiţiile legii.
Art. 52. – (1) Personalul Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, existent la data declanşării procesului de reorganizare, beneficiază de facilităţi de călătorie gratuită pe calea ferată, în aceleaşi condiţii în care a beneficiat ca salariat al Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, indiferent de situaţia acestuia după reorganizare.
(2) Pensionarii şi membrii de familie (soţul, soţia şi copiii minori) ai personalului prevăzut la alin. (1), precum şi personalul disponibilizat beneficiază de permise de călătorie gratuită pe calea ferată, în condiţiile legii.
(3) La stabilirea vechimii în unităţile de căi ferate pentru acordarea permiselor de călătorie gratuită pe calea ferată pensionarilor şi membrilor de familie ai acestora se ia în considerare şi perioada în care a prestat munca în Ministerul Transporturilor, în Societatea Naţională a Căilor Ferate Române, în fostul departament al căilor ferate cu unităţile din subordine, până la data desfiinţării acestuia, şi în compartimentele din aparatul propriu al fostului Minister al Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, care au efectuat lucrări pentru calea ferată.
(4) Compania naţională, societăţile naţionale şi societăţile comerciale rezultate din reorganizare, care au ca obiect de activitate transportul feroviar public de călători, se substituie obligaţiilor Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române privitoare la acordarea legitimaţiilor şi permiselor de călătorie gratuită pe calea ferată.
Art. 53. – Compania naţională, societăţile naţionale şi societăţile comerciale nou-înfiinţate sunt conduse de adunarea generală a acţionarilor, constituită din reprezentanţii statului şi ai celorlalţi deţinători de acţiuni.
(2) Reprezentanţii statului în adunarea generală a acţionarilor sunt numiţi prin ordin al ministrului transporturilor.
(3) Atribuţiile şi componenţa adunării generale a acţionarilor sunt prevăzute în statutul companiei naţionale, societăţilor naţionale şi societăţilor comerciale nou-înfiinţate.
Art. 54. – (1) Adunarea generală a acţionarilor alege consiliul de administraţie al companiei naţionale, al societăţilor naţionale şi al societăţilor comerciale nou-înfiinţate. Până la finalizarea procesului de privatizare a companiei naţionale, societăţilor naţionale şi societăţilor comerciale nou-înfiinţate, reprezentanţii statului în consiliul de administraţie şi preşedintele consiliului de administraţie sunt numiţi prin ordin al ministrului transporturilor.
(2) Preşedintele consiliului de administraţie al companiei naţionale, societăţilor naţionale şi societăţilor comerciale nou-înfiinţate este şi directorul general al acestora.
(3) Atribuţiile consiliului de administraţie, precum şi ale preşedintelui acestuia se stabilesc prin statutul companiei naţionale, societăţilor naţionale şi societăţilor comerciale nou-înfiinţate.

CAPITOLUL II
Dispoziţii finale

Art. 55. – Începând cu data înfiinţării primei societăţi naţionale/comerciale de transport marfă, rezultată în urma reorganizării Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, tarifele transporturilor feroviare de marfă se formează liber pe piaţă.
Art. 56. – Investiţiile, modernizările, dezvoltările şi reparaţiile capitale la infrastructura feroviară publică, precum şi investiţiile pentru realizarea proiectelor de importanţă naţională, care asigură integrarea României în sistemul de transport feroviar european, se finanţează de la bugetul de stat sau din credite garantate de stat şi rambursate de la bugetul de stat.
Art. 57. – Majorările de întârziere pentru neplata la termen a obligaţiilor către stat şi instituţii publice, existente la data înmatriculării în registrul comerţului a companiei naţionale care gestionează infrastructura feroviară, a societăţilor naţionale şi a societăţilor comerciale rezultate din reorganizare sunt scutite de la plată.
Art. 58. – În scopul ţinerii evidenţei bunurilor imobiliare aflate în proprietatea sau în concesiunea companiei naţionale care gestionează infrastructura feroviară, a societăţilor naţionale şi a societăţilor comerciale, rezultate din reorganizare, şi pentru asigurarea opozabilităţii titlurilor acestora faţă de terţi şi iniţierea acţiunilor necesare pentru recuperarea sau dobândirea de noi valori patrimoniale se întocmesc evidenţe şi documentaţii proprii de cadastru, în condiţiile legii.
Art. 59. – Pe toată perioada în care statul este acţionar majoritar la compania naţională, la societăţile naţionale şi la societăţile comerciale nou-înfiinţate se pot efectua transferuri de active între acestea, prin ordin al ministrului transporturilor, cu modificarea corespunzătoare a capitalului social al acestora.
Art. 60. – Lista produselor şi a serviciilor ale căror preţuri şi tarife se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenţei, anexă la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/1998 privind preţurile şi tarifele produselor şi serviciilor care se execută sau se prestează în ţară în cadrul activităţilor cu caracter de monopol natural, al celor supuse prin lege unui regim special sau al regiilor autonome, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 133 din 2 aprilie 1998, se modifică la liniuţa a treia, coloana întâi, şi va avea următorul cuprins:
“- Transport de călători pe calea ferată – deservire generală (exclusiv servicii auxiliare şi transport internaţional).”
Art. 61. – În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârilor Guvernului de înfiinţare a companiei naţionale, a societăţilor naţionale şi a societăţilor comerciale, rezultate din reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, prevăzute la art. 43 alin. (1), Ministerul Transporturilor va supune spre aprobare Guvernului contractele de activitate prevăzute la art. 33 şi 34.
Art. 62. – (1) Legea nr. 129/1996 privind transportul pe căile ferate române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 30 octombrie 1996, astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 14/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 aprilie 1997, aprobată şi modificată prin Legea nr. 111/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 142 din 7 iulie 1997, şi cu modificările şi completările aduse prin Ordonanţa Guvernului nr. 40/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 29 august 1997, precum şi orice alte dispoziţii contrare se abrogă.
(2) Prevederile Hotărârii Guvernului nr. 235/1991 privind înfiinţarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 12 aprilie 1991, cu modificările şi completările ulterioare, sunt şi rămân în vigoare până la finalizarea procesului de reorganizare.

PRIM-MINISTRU
RADU VASILE

Contrasemnează:
───────────────
Ministrul transporturilor,
Traian Băsescu
Ministru de stat, ministrul apărării naţionale,
Victor Babiuc
p. Ministrul finanţelor,
Dan Radu Ruşanu,
secretar de stat

Bucureşti, 7 iulie 1998.
Nr. 12.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.