Cetăţenii români au garantat dreptul la liberă circulaţie şi, în mod corespunzător, au dreptul la eliberarea, deţinerea şi folosirea unui paşaport în condiţiile O.G. nr. 65/1997.

Paşaportul face dovada identităţii şi cetăţeniei titularului şi îi dă dreptul de a ieşi şi de a intra în ţară prin oricare dintre punctele de trecere a frontierei deschise traficului internaţional de călători.

În străinătate, paşaportul dă dreptul titularului la asistenţă şi protecţie din partea misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României.

Cetăţenii români pot călători în străinătate şi cu alte documente eliberate în baza convenţiilor, acordurilor şi înţelegerilor încheiate de România cu alte state.

Paşaportul se eliberează cu o valabilitate iniţială de 5 ani, care poate fi prelungită o singură dată, fără a se putea depăşi 10 ani de la data emiterii.

CATEGORIILE DE CETĂŢENI ROMÂNI CĂRORA LI SE ELIBEREAZĂ PAŞAPOARTE

Categoriile de cetăţeni români cărora li se eliberează paşapoarte sunt următoarele:

A. Paşapoarte diplomatice şi de serviciu

Paşapoartele diplomatice şi de serviciu se eliberează de către Ministerul Afacerilor Externe, la cererea conducerii autorităţilor publice sau a instituţiilor centrale interesate.

Încetarea calităţii care a determinat eliberarea paşaportului diplomatic sau de serviciu atrage după sine retragerea sau, după caz, anularea acestuia de către autoritatea emitentă.

A) Paşapoarte diplomatice deţin:

1. preşedintele României;

2. preşedintele şi membrii Senatului;

3. preşedintele şi membrii Camerei Deputaţilor;

4. primul-ministru, membrii Guvernului şi persoanele asimilate miniştrilor;

5. preşedintele şi judecătorii Curţii Constituţionale;

6. avocatul poporului;

7. preşedintele, vicepreşedinţii şi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, precum şi membrii Consiliului Superior al Magistraturii;

8. preşedintele şi vicepreşedinţii Curţii de Conturi;

9. procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, adjuncţii săi şi procurorul general financiar al Curţii de Conturi;

10. preşedintele şi preşedinţii de secţie ai Consiliului Legislativ;

11. guvernatorul şi viceguvernatorii Băncii Naţionale a României.

12. preşedintele şi vicepreşedinţii Academiei Române;

13. patriarhul, cardinalul, mitropoliţii şi şefii culte lor recunoscute de stat;

14. Abrogat;

15. secretarii de stat şi persoanele asimilate acestora;

16. prefecţii, preşedinţii consiliilor judeţene şi primarul general al capitalei;

17. funcţionării cu grad diplomatic şi consular şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în Ministerul Afacerilor Externe, prin detaşare de la alte instituţii, pe funcţii corespunzătoare funcţionarilor cu grad diplomatic şi consular, ataşaţii militari şi adjuncţii acestora, directorii centrelor culturale şi adjuncţii acestora, precum şi funcţionarii superiori din organizaţiile internaţionale, interguvernamentale;

18. curierii diplomatici;

19. Abrogat;

20. soţul, soţia şi copiii minori ai persoanelor prevăzute la pct. 1-17, când îl însoţesc pe titular.

21. alte persoane care se deplasează în străinătate, în misiune oficială, pentru susţinerea unor interese naţionale, cu aprobarea ministrului afacerilor externe.

B) Paşapoarte de serviciu deţin:

1. preşedinţii Curţilor de Apel şi procurorii generali ai Parchetelor de pe lângă Curţile de Apel, când călătoresc în misiuni oficiale;

2. subprefecţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, primarii municipiilor, oraşelor şi sectoarelor municipiului Bucureşti, când călătoresc în misiuni oficiale;

3. funcţionarii din aparatul central al administraţiei publice, când călătoresc în misiuni oficiale;

4. personalul tehnico-administrativ şi de serviciu al misiunilor diplomatice, al oficiilor consulare, al reprezentanţelor permanente pe lângă organizaţiile internaţionale, lectorii trimişi în misiune de către Ministerul Educaţiei Naţionale, precum şi soţul, soţia şi copiii minori ai acestora;

5. preşedinţii şi vicepreşedinţii organizaţiilor şi asociaţiilor profesionale la nivel naţional, legal constituite, când călătoresc în misiuni oficiale;

6. preşedinţii organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, legal constituite, membre ale Consiliului Minorităţilor Naţionale, când se deplasează în străinătate în interes de serviciu;

7. alte persoane, cu aprobarea ministrului afacerilor externe, când călătoresc în străinătate în misiuni oficiale.

B. Paşapoarte consulare:

Cetăţenilor români aflaţi în străinătate, care nu mai posedă paşaport sau documente de călătorie, li se eliberează, la cerere, paşapoarte consulare de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României.

Paşaportul consular se eliberează pentru ca titularul să-şi poată continua călătoria, reglementa şederea ori pentru a se înapoia în ţară, pe o perioadă care nu poate depăşi 12 luni. O dată cu intrarea în ţară paşaportul consular îşi pierde valabilitatea.

C. Paşapoarte simple:

Paşapoartele simple se eliberează de serviciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple, denumite în continuare serviciile publice comunitare, şi se păstrează de către titulari.

OBŢINEREA UNUI PAŞAPORT

Paşapoartele simple se eliberează de Ministerul de Interne prin Direcţia Generală de Evidenţă Informatizată a Persoanei sau secţiile teritoriale subordonate prin serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor) şi se păstrează de către titulari.

Cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple se depun, personal, de către solicitanţi la serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor.

În cazuri temeinic motivate, cererile pot fi depuse prin mandatar, cu procură specială autentificată în ţară de către notarul public, iar în străinătate de misiunea diplomatică ori oficiul consular.

Paşapoartele simple se eliberează în termen de 20 de zile de la data depunerii cererii.

În cazul îmbolnăvirii grave ori a decesului unei rude apropiate, efectuării unui tratament medical de urgenţă, citării într-un proces în străinătate sau în alte situaţii temeinic justificate, termenul de eliberare a paşaportului este de cel mult 3 zile.

Cetăţenilor români care îşi stabilesc domiciliul în străinătate li se eliberează paşapoarte simple, în care se menţionează ţara de domiciliu, în termen de cel mult 90 zile de la depunerea cererii.

Obţinerea unui paşaport de către minori

Persoana care a împlinit vârsta de 14 ani are dreptul la paşaport individual.

La cererea ambilor părinţi ori a reprezentantului legal, în situaţii motivate, se poate elibera paşaport individual şi copiilor care nu au împlinit vârsta de 14 ani; pentru minorul încredinţat unuia dintre părinţi prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, paşaportul individual se poate elibera la cererea părintelui căruia minorul i-a fost încredinţat.

Copiii până la vârsta de 14 ani pot fi înscrişi în paşaportul părinţilor ori al reprezentantului lor legal.

Pentru înscrierea în paşaportul unuia dintre părinţi a copiilor care nu au împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimţământul scris al celuilalt părinte. Consimţământul scris nu este necesar pentru părintele căruia minorul i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă.

ACTE NECESARE OBŢINERII UNUI PAŞAPORT

– carte de identitate sau buletin de identitate (original şi copie);

– 2 fotografii tip paşaport;

– 2 chitanţe CEC;

– 2 formulare tip care se găsesc la Direcţia Generală de Evidenţă Informatizată a Persoanei sau serviciilor subordonate;

– certificat de naştere (original şi copie).

Cu aceste acte se merge la Direcţia Generală de Evidenţă Informatizată a Persoanei, sau serviciilor subordonate, unde se vor lăsa şi unde i se va spune când trebuie să se prezinte pentru ridicarea paşaportului.

SUSPENDAREA ŞI RETRAGEREA PAŞAPORTULUI

Conform art. 14. alin. 1 din O.G. nr. 65/1997, Cetăţeanului român i se poate refuza, temporar, eliberarea paşaportului, iar dacă i-a fost eliberat îi poate fi retras ori i se poate suspenda dreptul de folosire a acestuia, atunci când:

a) există date temeinice că a săvârşit o infracţiune pentru care pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 2 ani închisoare şi că intenţionează să folosească paşaportul pentru a se sustrage urmăririi penale. Măsura se ia la cererea organelor de poliţie pentru o perioadă de cel mult 7 zile;

b) este învinuit sau inculpat într-o cauză penală şi magistratul dispune instituirea măsurii interdicţiei părăsirii localităţii sau ţării, în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, indiferent de faza în care acesta se află;

c) a fost condamnat şi are de executat o pedeapsă privativă de libertate;

d) este urmărit pentru creanţe exigibile mai mari de 25 milioane lei, datorate unor persoane fizice, persoane juridice sau statului, iar executarea acestora nu este garantată; în acest caz, măsura se ia la cererea celor interesaţi dacă plata creanţelor a fost dispusă prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă;

e) a săvârşit în străinătate fapte de natură să aducă atingere siguranţei naţionale, menţinerii ordinii publice, protecţiei sănătăţii sau moralei ori drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale altei persoane, care sunt stabilite prin hotărâri judecătoreşti sau fac obiectul urmăririi penale; dovada faptelor săvârşite în străinătate se face cu acte judiciare recunoscute potrivit legii române; în astfel de cazuri măsura se dispune de către Direcţia Generală de Evidenţă Informatizată a Persoanei sau de către formaţiunile teritoriale de evidenţă informatizată a persoanei, după caz, pentru o durată cuprinsă între 1 an şi 5 ani, stabilită proporţional cu gravitatea faptei comise şi cu consecinţele ei. Aceeaşi măsură poate fi luată şi împotriva persoanei care a săvârşit în străinătate fapta de cerşetorie, constatată potrivit legii, precum şi împotriva persoanelor returnate în baza acordurilor de readmisie încheiate de România cu alte state şi a cetăţenilor români care au fost returnaţi din state cu care România nu a încheiat acorduri de readmisie, indiferent de motive, ori care au depăşit termenele de şedere în statele în care au călătorit, stabilite prin acordurile sau convenţiile încheiate cu acestea.

În situaţiile prevăzute la lit. a), b) şi c), măsura se ia de către
Direcţia de paşapoarte sau, după caz, de către serviciile teritoriale
subordonate, numai în baza cererii scrise a organelor de urmărire penală, a
instanţelor judecătoreşti sau a organelor Prevăzute de lege, cu atribuţii de
punere în executare a pedepsei închisorii.

_________

* Pentru a afla mai multe detalii cu privire la ACORDAREA PAŞAPOARTELOR, a se vedea Ordonanţa nr. 65/1997 privind regimul paşapoartelor în România, Decretul-lege nr. 10/1990 privind regimul paşapoartelor şi al călătoriilor în străinătate şi Legea nr. 216/1998 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 65/1997 (care de altfel o modifică şi completează), O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor în românia.