Tag Archives: Imobiliare

Legea nr. 18 din 1991 – Legea fondului funciar

Parlamentul României

Legea nr. 18 din 1991 – Legea fondului funciar

din 19/02/1991
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 37 din 20/02/1991

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. – Terenurile de orice fel, indiferent de destinaţie, de titlul pe baza căruia sînt deţinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte, constituie fondul funciar al României.
Art. 2. – În funcţie de destinaţie, terenurile sînt:
a) terenuri cu destinaţie agricolă şi anume: terenuri agricole productive – arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantaţiile de hamei şi duzi, păşunile, fîneţele, serele, solariile, răsadniţele şi altele asemenea -, cele cu vegetaţie forestieră dacă nu fac parte din amenajamentele silvice, păşuni împădurite, cele ocupate cu construcţii şi instalaţii agrozootehnice, amenajări piscicole şi de îmbunătăţiri funciare, drumurile tehnologice şi de exploatare agricolă, platforme şi spaţii de depozitare care servesc nevoilor producţiei agricole şi terenuri neproductive care pot fi amenajate şi folosite pentru producţia agricolă; Continue reading

Contract de leasing imobiliar

Contract de leasing imobiliar

Nr. …….. din …./…./……

I. Părţile contractante

Între Societatea Comercială …………………………………………, reprezentată legal prin ………………., cu sediul în …………………. str. …………………., nr. ………., sectorul ………….., municipiul Bucureşti/judeţul ………………, tel. ……………., fax ………….., cu contul nr. …………………….., deschis la Banca ……………….., Sucursala ………………., codul fiscal nr. ………………., denumită în continuare locator, şi
Societatea Comercială …………………………….., reprezentată legal prin ………………2), cu sediul în …………….. str. …………….. nr. ……………………, înmatriculată la oficiul registrului comerţului cu nr. J/…../….3), codul fiscal nr. …………, cu contul nr. ………….., deschis la Banca ……………………….., Sucursala …………………, denumită în continuare utilizator, s-a încheiat prezentul contract.

II. Obiectul contractului

ARTICOLUL 1

Locatarul se obligă să transmită dreptul de folosinţă şi posesie, iar utilizatorul, să plătească şi să preia bunul imobil4), situat în ………….., cu terenul aferent5) în suprafaţă de …………, având următoarele vecinătăţi: Continue reading

Lege nr. 10 din 2001 (r2) – privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989

Parlamentul României

Lege nr. 10/2001 (r2)

din 08/02/2001
Republicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 798 din 02/09/2005

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. – (1) Imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizaţiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, precum şi cele preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940 asupra rechiziţiilor şi nerestituite, se restituie, în natură, în condiţiile prezentei legi. Continue reading

Legea nr. 50 din 1991 (r2) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii

CAPITOLUL I Autorizarea executării lucrărilor de construcţii

Art. 1. – (1) Executarea lucrărilor de construcţii este permisă numai pe baza unei autorizaţii de construire sau de desfiinţare. Autorizaţia de construire sau de desfiinţare se emite la solicitarea deţinătorului titlului de proprietate asupra unui imobil – teren şi/sau construcţii – ori a altui act care conferă dreptul de construire sau de desfiinţare, în condiţiile prezentei legi.
(2) Construcţiile civile, industriale, inclusiv cele pentru susţinerea instalaţiilor şi utilajelor tehnologice, agricole sau de orice altă natură se pot realiza numai cu respectarea autorizaţiei de construire, emisă în condiţiile prezentei legi, şi a reglementărilor privind proiectarea şi executarea construcţiilor.Lege nr. 50 din 1991 (r2) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii
Art. 2. – (1) Autorizaţia de construire constituie actul de autoritate al administraţiei publice locale pe baza căruia se asigură aplicarea măsurilor prevăzute de lege, referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea şi funcţionarea construcţiilor.
(2) Autorizaţia de construire se emite în temeiul şi cu respectarea prevederilor documentaţiilor de urbanism, avizate şi aprobate potrivit legii.
(3) Autorizaţiile de construire pentru reţele magistrale, căi de comunicaţie, amenajări pentru îmbunătăţiri funciare, reţele de telecomunicaţii ori alte lucrări de infrastructură, care se execută în extravilanul localităţilor, se emit cu respectarea planurilor de amenajare a teritoriului, avizate şi aprobate potrivit legii.
(4) Prin exceptare de la prevederile alin. (2) se pot emite autorizaţii de construire şi fără documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate, pentru: Continue reading

Vanzarea-cumpararea imobilelor

Prin contractul de vânzare-cumpărare una dintre părţi, numită vânzător, strămută proprietatea unui bun al său asupra celeilalte părţi, numită cumpărător, care se obligă în schimb a plăti vânzătorului preţul bunului vândut.

    Atât cumpărătorul cât şi vânzătorul trebuie să aibă capacitate de exerciţiu deplină (18 ani împliniţi), iar persoanele lipsite de capacitate sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă (16-18 ani) trebuie să încheie contractul prin ocrotitor legal, respectiv cu încuviinţarea acestuia şi, în toate cazurile, cu autorizaţia autorităţii tutelare.

    Dacă îndeplinesc condiţiile de capacitate, persoanele care doresc să încheie un contract de vânzare-cumpărare a unui imobil (apartament, casă, teren), se vor prezenta la un Notariat public cu următoarele acte:

 

    VÂNZĂTORUL

 

   1. să aibă capacitatea de a încheia un contract de vânzare-cumpărare a unui imobil.

   2. să aibă asupra sa următoarele acte:

   – acte care să dovedească identitatea sa (Carte de identitate, Buletin de identitate, Adeverinţă de identitate); – în original

   – actele de proprietate asupra imobilului; – în original

   – adeverinţă de la Secţia financiară, care să dovedească că imobilul nu este supus vreunei sarcini (Gaj, Ipotecă etc.), şi că impozitele către stat sunt plătite la zi; – în original

   – adeverinţă de la tribunalul unde este înregistrat imobilul (unde s-a făcut transcrierea imobilului, după efectuarea cadastrului), care să dovedească că imobilul este proprietatea vânzătorului; – în original

    Adeverinţele de la Secţia Financiară şi de la Tribunal, sunt valabile 24 ore de la emiterea lor.

    În cazul în care imobilul este bun comun, la notariat se vor prezenta toţi coproprietarii pentru semnarea contractului de vânzare-cumpărare. Coproprietarul care nu se poate prezenta la Notariat, în acel moment, va trebui să fie reprezentat de o altă persoană în baza unei procuri speciale legalizată de notar.

    În cazul în care proprietarul unui teren agricol din extravilan intenţionează să-l vândă, legea conferă un drept prioritar la cumpărare (drept de preemţiune) coproprietarilor, proprietarilor vecini, arendaşului şi statului (art. 48-49 din Legea nr. 18/1991 şi art. 9 din Legea nr. 16/1994 a arendării).

    Dreptul de preemţiune are un domeniu de aplicare bine determinat, şi anume: trebuie să privească un teren agricol din extravilan, actul juridic proiectat să fie o vânzare-cumpărare şi să aibă ca obiect transmiterea dreptului de proprietate. Dacă aceste trei condiţii sunt îndeplinite, dreptul de preemţiune trebuie să fie recunoscut, indiferent de persoana proprietarului-vânzător, legea nefăcând nici o distincţie în această privinţă. Dreptul de preemţiune poate fi exercitat şi în cazul în care terenul agricol din extravilan face parte din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, terenuri care se pot vinde.

    Titularii dreptului de preemţiune sunt, în ordinea stabilită de Legea nr. 18/1991; coproprietarii terenului agricol, proprietarii vecini, arendaşul şi, în final, statul.

    În cazul în care titularii dreptului de preemţiune nu vor sa cumpere terenul în cauză, la preţul stabilit de vânzător, acesta poate vinde terenul altei persoane care e dispusă să plătească acel preţ.

 

    CUMPĂRĂTORUL

 

   – să aibă, asupra sa, un act de identitate (Carte de identitate, Buletin de identitate, Adeverinţă de identitate); – în original.

   – să aibă, asupra sa, suma de bani hotărâtă de comun acord cu vânzătorul, sumă ce va constitui preţul imobilului. În cazul în care plata se face în rate, acestea se vor achita la datele şi locurile stabilite prin contractul de vânzare-cumpărare.

   – să aibă capacitatea de a încheia un contract de vânzare-cumpărare.

    Conform art. 1306 Codul civil, pot cumpăra toţi cărora nu le este oprit prin lege. Deci regula este capacitatea, iar incapacitatea, excepţia. De aceea, cazurile de incapacitate sunt expres şi limitativ prevăzute de lege.

    Pentru contractul de vânzare-cumpărare legea prevede anumite incapacităţi speciale. Aceste incapacităţi sunt interdicţii (prohibiţii) de a vinde şi cumpăra sau de a cumpăra.

 

    Incapacităţile speciale de vânzare-cumpărare sunt următoarele:

 

   1. Vânzarea între soţi este interzisă (art. 1307 Codul civil).

   2. Conform art. 1308 pct. 1 Codul civil, tutorii nu pot cumpăra bunurile persoanelor de sub tutela lor (cât timp socotelile definitive ale tutelei n-au fost date şi primite – art. 809 Codul civil).

   3. Mandatarii, atât convenţionali, cât şi legali, împuterniciţi a vinde un lucru nu pot să-l cumpere (art. 1308 pct. 2 Codul civil) întrucât – de regulă nu se poate admite ca o persoană să cumuleze şi rolul de vânzător şi cel de cumpărător. Legea a stabilit această prohibiţie (precum şi prohibiţia pentru funcţionari) pentru ca mandatarul (funcţionarul) să nu fie pus în situaţia de a alege între interesul său, care este de a cumpăra cât mai ieftin, şi interesul pe care trebuie să-l apere, obţinând preţul cel mai ridicat.

   4. Persoanele care administrează bunuri ce aparţin statului, comunelor, oraşelor, municipiilor sau judeţelor nu pot cumpăra bunurile aflate în administrarea lor (art. 1308 pct. 3 Codul civil).

   5. Funcţionarii publici nu pot cumpăra bunurile statului sau unităţilor administrativ-teritoriale care se vând prin mijlocirea lor (art. 1308 pct. 4 Codul civil). În cazul bunurilor destinate vânzării şi pentru care există preţuri fixe, astfel încât aprecierile subiective sunt excluse, cumpărarea poate fi recunoscută valabilă, dacă nu intervin alte cauze de nulitate.

   6. Judecătorii, procurorii şi avocaţii nu pot deveni cesionari (cumpărători) de drepturi litigioase care sunt de competenţa Curţii de apel în a cărui circumscripţie îşi exercită funcţia sau profesia (art. 1309 Codul civil). În cazul judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie şi a procurorilor de la Parchetul General (de pe lângă CSJ) interdicţia se întinde pe tot teritoriul ţării.

    Prin “drepturi litigioase” trebuie să se înţeleagă nu numai drepturile care formează obiectul unui proces început şi neterminat, dar şi cele în privinţa cărora se poate naşte o contestaţie serioasă şi viitoare şi indiferent de natura dreptului şi de intenţia cumpărătorului de a-l revinde.

    Întrucât această interdicţie este întemeiată pe un motiv de ordine publică (apărarea prestigiului justiţiei), încălcarea ei se sancţionează cu nulitatea absolută a actului şi cu suportarea cheltuielilor vânzării şi plata daunele-interese.

   7. O incapacitate specială de cumpărare (de dobândire prin acte între vii) este prevăzută de Legea nr. 18/1991 în privinţa terenurilor agricole. Potrivit art. 46 alin 2, proprietatea dobânditorului şi a familiei sale (soţ şi copii necăsătoriţi, dacă gospodăresc împreună cu părinţii lor – art. 8 alin. 3) nu poate depăşi 200 ha teren agricol în echivalent arabil, sub sancţiunea nulităţii absolute a actului de înstrăinare-dobândire.

    Fiind o derogare de la regula capacităţii (art. 1306 Codul civil), textul este de strictă interpretare; se aplică numai în privinţa terenurilor agricole (nu intră în calcul terenurile cu construcţii sau destinate construcţiilor), dar indiferent de locul situării lor (intravilan sau extravilan) şi numai în cazul dobândirii prin acte între vii (nu şi MORTIS CAUSA sau prin faptul posesiunii), dar indiferent de caracterul oneros sau gratuit al actului.

   8. Persoanele insolvabile nu pot cumpăra bunurile imobile care se vând prin licitaţie publică (art. 535 Codul de procedură civilă).

   9. Potrivit art. 41 alin. 2 din Constituţia din 1991, cetăţenii străini şi apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor. În prezent, prin art. 44 alin. 2 din Constituţia republicată în 2003, cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor dar numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire legală.

 

Acte necesare pentru intabularea dreptului de proprietate

Se depun la sediul ANCPI – Biroul de Carte Funciara de care apartineti si aveti nevoie de urmatoarele acte:

1. Cerere tip de la ANCPI;
2.  Documentaţie cadastrală recepţionată- în situaţia în care nu a fost deschisă o carte funciară pentru imobilul respectiv ori s-a modificat descrierea acestuia;
3.  Acte de proprietate* (în copie legalizată, cu excepţia hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile şi a actelor autentificate de notarii publici);
4.  Copia extrasului de carte funciara pentru autentificare, după caz;
5.  Dovada achitării integrale a  tarifului.

Actele se depun de catre proprietar sau de catre reprezentantul legal al acestuia, ori de catre mandatarul proprietarului, dupa caz.

Acte necesare pentru inscrierea unei constructii finalizate şi intabularea dreptului de proprietate asupra acesteia

Se depun la sediul ANCPI – Biroul de Carte Funciara de care apartineti si aveti nevoie de urmatoarele acte:

1. Cerere tip de la ANCPI;
2. Documentaţie cadastrală recepţionată, în situaţia în care nu a fost deschisă o carte funciară pentru imobilul respectiv ori s-a modificat descrierea imobilului;
3. Certificat eliberat de primăria în circumscripţia căreia se află situat imobilul, prin care să se ateste finalizarea construcţiei;
4. Certificat fiscal cu valoarea de impozitare;
5. Act de constituire a dreptului de superficie, în cazul în care proprietarul construcţiei nu este şi proprietarul terenului;
6. Dovada achitării integrale a tarifului.

Actele se depun de catre proprietar sau de catre reprezentantul legal al acestuia, ori de catre mandatarul proprietarului, dupa caz.

Acte necesare pentru intabularea dreptului de proprietate dobandit prin mostenire

Se depun la sediul ANCPI – Biroul de Carte Funciara de care apartineti si aveti nevoie de urmatoarele acte:

1. Cerere tip de la ANCPI;
2.  Certificatul de moştenitor *;
3.  Dovada achitării integrale a tarifului.
* Dreptul de proprietate al autorilor fiind întabulat în cartea funciară!

Actele se depun de catre mostenitor sau de catre reprezentantul legal al acestuia, ori de catre mandatarul mostenitorului, dupa caz.

Actele necesare pentru inscrierea hotararilor judecatoresti

Se depun la sediul ANCPI – Biroul de Carte Funciara de care apartineti si aveti nevoie de urmatoarele acte:

1. Cerere tip de la ANCPI;
2. Hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă şi expertiza care face parte integrantă din hotărârea judecătorească, după caz. In situaţia în care au fost exercitate căile de atac, se vor anexa toate hotărârile judecătoreşti pronunţate în cauza respectivă, după caz (fond, apel, recurs);
3. Dovada achitării integrale a tarifului.

Actele se depun de catre cel interesat sau de catre reprezentantul legal al acestuia, dupa caz.

Acte necesare pentru întabularea dreptului de proprietate în baza Legii nr. 112/1995 şi a Legii nr. 10/2001

Se depun la sediul ANCPI – Biroul de Carte Funciara de care apartineti si aveti nevoie de urmatoarele acte:

1.  Cerere tip de la ANCPI;
2.  Dispoziţia de restituire emisă de primărie;
3.  Dovada achitării integrale a tarifului.

Actele se depun de catre cel interesat sau de catre reprezentantul legal al acestuia, dupa caz.