CAPITOLUL 2
Despre servitutile stabilite de lege *)
________
*) Servitutile reglementate in acest capitol sunt in realitate un mod de determinare a insusi continutului dreptului de proprietate si a limitelor de exercitare a acestui drept.

Art. 586. – Servitutile stabilite de lege au de obiect utilitatea publica, sau a comunelor, ori aceea a particularilor.
______________
1. Cu privire la termenul “comuna” a se vedea Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativa a teritoriului Republicii Romania – Buletinul Oficial nr. 17-18 din 17 februarie 1968, republicat in Buletinul Oficial nr. 163-165 din 20 decembrie 1968, cu modificarile ulterioare.
2. Cu privire la art. 586 a se vedea si:
– Art. 41 alin. 6 din Constitutia Romaniei;
– Legea nr. 18/1991 cu privire la fondul funciar – Monitorul Oficial nr. 37 din 20 februarie 1991;
– Legea nr. 7/1974 cu privire la realizarea, exploatarea, intretinerea si finantarea amenajarilor de irigatii si a celorlate lucrari de imbunatatiri funciare – Buletinul Oficial nr. 51 din 3 aprilie 1974, republicata in Buletinul Oficial nr. 62 din 14 iunie 1975;
– Legea nr. 8/1974 a apelor – Buletinul Oficial nr. 52 din 4 aprilie 1974, cu modificarile ulterioare;
– Legea nr. 13/1974 a drumurilor – Buletinul Oficial nr. 107 din 31 iulie 1974, cu modificarile ulterioare;
– Legea nr. 37/1975 privind sistematizarea, proiectarea si realizarea arterelor de circulatie in localitatile urbane si rurale – Buletinul Oficial nr. 123 din 26 noiembrie 1975, republicata in Buletinul Oficial nr. 82 din 6 septembrie 1978;
– Legea nr. 43/1975 pentru stabilirea normelor privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor – Buletinul Oficial nr. 136 din 27 februarie 1975;
– Legea nr. 137 din 29 decembrie 1995 – Legea protectiei mediului – publicata in Monitorul Oficial nr. 304 din 30 decembrie 1995;
– Legea nr. 8/1971 pentru organizarea, administrarea si folosirea pajistilor, loturilor zootehnice si semincere, precum si a statiunilor comunale de monta – Buletinul Oficial nr. 51 din 29 aprilie 1971, cu modificarile ulterioare;
– Decretul nr. 76/1950 pentru producerea, transportul, distributia si vanzarea energiei electrice – Buletinul Oficial nr. 31 din martie 1950, cu modificarile ulterioare;
– Decretul nr. 443/1972 privind navigatia civila – Buletinul Oficial nr. 132 din 23 noiembrie 1972, cu modificarile ulterioare;
– Codul aerian – Decretul nr. 516, Buletinul Oficial nr. 56 din 30 decembrie 1953, cu modificarile ulterioare.

Art. 587. – Acele stabilite pentru utilitatea publica sau comunala au de obiect cararea sau poteca pe langa marginea raurilor navigabile sau flotabile, constructia sau reparatia drumurilor, sau alte lucrari publice sau comunale.
Tot ce priveste acest fel de servituti se determina de catre legile sau regulamentele particulare*).
______________
*) Dispozitii normative speciale.
A se vedea nota 2 de la art. 586.

Art. 588. – Legea supune pe proprietari la osebite obligatii unul catre altul, fara chiar sa existe vreo conventie intre dansii.
Art. 589. – Parte din aceste obligatii e regulata de catre legile asupra politiei rurale.
Celelalte sunt relative la zidul sau la santul comun intre vecini, la cazul cand se poate inalta un contrazid, la privirea asupra proprietatii vecinului, la scurgerea stresinilor, la drumul de trecere.
______________
Legea asupra politiei rurale din 25 decembrie 1868, la care se refera art. 589, a fost abrogata prin Legea din 22 martie 1937 privitoare la organizarea si incurajarea agriculturii.

Sectiunea I
Despre zidul si santul comun

Art. 590. – In orase si la tara*), orice zid care serveste de despartire intre cladiri sau intre curte si gradina, si intre ograde la tara, se socoteste comun, daca nu exista titlu sau semn care ar proba contrariul.
____________
*) A se vedea Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativa a teritoriului Republicii Romania – Buletinul Oficial nr. 17 – 18 din 17 februarie 1968, republicata in Buletinul Oficial nr. 163 – 165 din 20 decembrie 1968, cu modificarile ulterioare, inca in vigoare.

Art. 591. – Este semn de necomunitate cand culmea zidului este dreapta si perpendiculara despre peretele de o parte, iar despre cealalta parte infatiseaza un plan inclinat; in acest caz, zidul se presupune ca apartine exclusiv proprietarului despre care exista planul inclinat.
Art. 592. – Reparatia si recladirea zidului comun sunt in sarcina tuturor devalmasilor, si in proportie cu dreptul fiecaruia.
Art. 593. – Cu toate acestea, fiecare coproprietar al unui zid comun poate fi aparat de a contribui la reparatii si recladiri, renuntand la dreptul sau, daca insa zidul comun nu ar sprijini vreo cladire a sa.
Art. 594. – Fiecare coproprietar poate sa zideasca in contra unui zid comun si sa bage grinzi sau legaturi in toata grosimea zidului, lasand 54 milimetri despre vecin, fara prejudiciul dreptului ce are vecinul ca sa scurteze acele grinzii pana la jumatatea zidului, in caz cand si el ar voi a puna grinzi tot in acele locuri, sau a lipi un cos.
Art. 595. – Orice coproprietar poate sa inalte zidul comun, dar e dator a face singur cheltuiala inaltarii, reparatiile de intretinere pentru sarcina cauzata zidului comun in proportie cu inaltimea.
Art. 596. – Daca zidul comun nu e in stare a purta greutatea inaltarii, cel ce vrea sa-l inalte e dator a-l face din intreg din temelie, cu cheltuiala sa, si orice adaos in grosime sa-l faca pe locul sau.
Art. 597. – Vecinul care n-a contribuit la inaltare poate castiga dreptul de comunitate, platind cheltuiala pe jumatate, precum si pretul pe jumatate al locului ce s-ar fi intrebuintat pentru ingrosarea zidului.
Art. 598. – Orice vecin al unui zid poate sa-l faca comun, in parte sau tot, platind stapanului zidului jumatatea din valoarea sa, sau jumatate din valoarea partii ce vrea sa faca comuna, precum si jumatate din valoarea locului pe care este cladit zidul.
Art. 599. – Unul din vecini nu poate gauri zidul comun, nici sa alature sau sa sprijine pe dansul vreo lucrare, fara consimtamantul celuilalt.
In caz de impotrivire, el nu poate face aceasta fara a regula mai intai prin experti mijloace necesare pentru ca acea lucrare sa nu vatame drepturile celuilalt.
Art. 600. – Fiecare poate in orase si suburbii a indatora pe vecinul sau, a contribui la cladirea si repararea ingradirii ce desparte casele, curtile si gradinile lor; inaltimea ingradirii se va hotari dupa regulamentele particulare*), sau dupa obiceiul obstesc si in lipsa de regulamente si de obicei, inaltimea zidului va fi de cel putin doi metri, socotindu-se si coama.
________
*) Dispozitii normative speciale.

Art. 601. – Cand se recladeste un zid comun sau o casa, toate servitutile active si pasive se perpetua in privirea noului zid sau a noii case, fara a se putea insa ingreuna, daca recladirea s-a facut mai inainte de implinirea prescriptiei.
Art. 602. – Toate santurile intre doua proprietati se socotesc comune de nu va fi titlu sau semn contrariu.
Art. 603. – Este semn de necomunitate cand pamantul e inaltat sau aruncat numai de o parte a santului.
Art. 604. – Santul se socoteste a fi exclusiv al acelui in partea caruia pamantul e aruncat.
Art. 605. – Santul comun trebuie intretinut cu cheltuiala comuna.
Art. 606. – Orice gard ce desparte doua proprietati se socoteste comun, afara daca numai una singura din doua proprietati va fi ingradita, sau de nu va fi titlu sau posesiune indestulatoare care sa constate din contra.
Art. 607. – Nu e iertat a sadi arbori care cresc inalti decat in departarea hotarata de regulamente particulare*) sau de obiceiurile constante si recunoscute si in lipsa de regulamente si obiceiuri, in departare de doi metri, de la linia despartitoare a celor doua proprietati pentru arborii inalti si de o jumatate de metru pentru celelalte plantatii si garduri vii.
___________
*) Dispozitii normative speciale.

Art. 608. – Vecinul poate cere ca arborii si gardurile vii pusi la o distanta mai mica sa se scoata.
Acela pe a carui proprietate se intind cracile arborilor vecinului poate sa-l indatoreze a le taia.
Daca radacinile se intind pe pamantul sau are drept a le taia singur.
Art. 609. – Arborii ce se afla in gardul comun sunt comuni ca si gardul si fiecare din ambii proprietari e in drept a cere sa-i taie.