Sectiunea II
Despre distanta si lucrarile intermediare cerute
pentru oarecare constructii

Art. 610. – Cel ce face un put sau o privata langa un zid comun sau nu; cel ce vrea sa cladeasca un camin sau o vatra, o fierarie, un cuptor sau o soba, sa-i alature un ocol de vite, sau cel ce vrea sa puie langa zid un magazin*) de sare, sau gramezi de materii corozive;
e indatorat sa lase departarea prescrisa de regulamente**) si obiceiuri particulare asupra unor obiecte, sau sa faca lucrarile prescrise de aceleasi legi si regulamente***) spre a nu aduce vatamare vecinului.
___________
*) Depozit.
**) Dispozitii normative speciale.
***) Dispozitii normative speciale.

Cu privire la executarea constructiilor, a se vedea:
– Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor, publicata in Monitorul Oficial nr. 165 din 7 august 1991;
– Legea nr. 37/1975 privind sistematizarea, proiectarea si realizarea arterelor de circulatie in localitatile urbane si rurale – Buletinul Oficial nr. 82 din 6 septembrie 1978;
– Legea nr. 43/1975 pentru stabilirea normelor privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor – Buletinul Oficial nr. 136 din 27 decembrie 1975;
– Legea 13/1974 a drumurilor – Buletinul Oficial nr. 107 din 31 iulie 1974, cu modificarile ulterioare;
– Decretul nr. 102/1975 privind aprobarea amplasari si executarii constructiilor de orice fel in zona functionala turistica a litoralului romanesc al Marii Negre – Buletinul Oficial nr. 90 din 11 august 1975.

Sectiunea III
Despre vederea in proprietatea vecinului

Art. 611. – Unul din vecini nu poate face, fara consimtamantul celuilalt, nici intr-un chip, fereastra sau deschidere intr-un zid comun.
Art. 612. – Nimeni nu poate avea vedere sau ferestre spre vedere, nici balcoane sau alte asemenea asupra proprietati ingradite sau neingradite a vecinului sau, de nu va fi o distanta de 19 decimetri intre zidul pe care se deschid aceste vederi si proprietatea vecina.
Art. 613. – Nimeni nu poate avea vederi piezis pe proprietatea vecinului de nu va fi o distanta de sase decimetri.
Art. 614. – Distanta de care este vorba in cele doua articole precedente se socoteste de la fata zidului, pe care s-a deschis vederea si, de vor fi balcoane sau alte asemenea, de la linia lor cea dinafara pana la linia de despartire a celor doua proprietati.

Sectiunea IV
Despre picatura stresinilor

Art. 615. – Tot proprietarul este dator a-si face streasina casei sale astfel incat apele din ploi sa se scurga pe terenul sau, sau pe ulite, iar nu pe locul vecinului sau.

Sectiunea V
Despre dreptul de trecere

Art. 616. – Proprietarul al carui loc este infundat, care nu are nici o iesire la calea publica, poate reclama o trecere pe locul vecinului sau pentru exploatarea fondului, cu indatorire de a-l despagubi in proportie cu pagubele ce s-ar putea ocaziona.
Art. 617. – Trecerea trebuie regulat facuta pe partea ce ar scurta calea proprietarului fondului inchis, ca sa iasa din drum.
Art. 618. – Cu toate acestea trebuie a se alege trecerea prin locul ce ar pricinui o mai putina paguba acelui pe al carui loc trecerea urmeaza a fi deschisa.
Art. 619. – Actiunea de despagubire in cazul prevazut prin art. 616 este prescriptibila; iar trecerea trebuie sa urmeze dupa prescriptie, desi actiunea de indemnitate nu s-ar mai putea admite.

CAPITOLUL 3
Despre servitutile stabilite prin faptul omului

Sectiunea I
Despre osebite feluri de servituti ce se pot stabili asupra bunurilor

Art. 620. – Este iertat proprietarilor a stabili pe proprietatile lor, sau in folosul proprietatilor lor, orice servitute vor gasi de cuviinta, pe cat timp aceste servituti nu vor impune persoanei proprietarului fondului servient*) obligatia unui fapt personal, si pe cat timp aceste servituti nu vor fi contrarii ordinii publice.
Uzul si intinderea servitutilor stabilite astfel se reguleaza prin titlul ce le constituie, si in lipsa de titlu, dupa regulile urmatoare.
__________
*) Supus servitutii.

Art. 621. – Servitutile sunt stabilite sau in folosul cladirilor, sau in folosul pamantului. Cele de felul dintai se numesc urbane, chiar cand cladirile pentru care servitutile sunt instituite se vor afla nu numai in oras, dar si la tara; cele de al doilea fel se numesc rurale.
Art. 622. – Servitutile sunt sau continue sau necontinue.
Servitutile continue sunt acelea al caror exercitiu este sau poate fi continuu, fara sa aiba trebuinta de faptul actual al omului; astfel sunt apaducele*), scursurile apelor, ferestrele si altele asemenea. Servitutile necontinue sunt acelea care au trebuinta de faptul actual al omului spre a fi exercitate, astfel este dreptul de trecere, de a lua apa din fantana, de a paste vite si alte asemenea.
Servitutile sunt aparente sau neaparente. Servitutile aparente sunt acelea care se cunosc prin lucrari exterioare, precum: o usa, o fereastra, o apaducere**); servitutile neaparente sunt acelea ce n-au semn exterior de existenta lor, precum spre exemplu, prohibitiunea de a zidi pe un fond, sau de a nu zidi decat pana la o inaltime determinata.
______________
*) Apeduct.
**) Apeductele.