Sectiunea III
Despre plata datoriilor

Art. 774. – Coerezii contribuie la plata datoriilor si sarcinilor succesiunii, fiecare in proportie cu ce ia.
Art. 775. – Legatarul cu titlul universal contribuie deopotriva cu erezii, in proportie cu emolumentul sau. Cel particular nu contribuie.
Art. 776. – Cand imobilele unei succesiuni sunt ipotecate special, pentru plata de rendite, fiecare din coerezi poate pretinde ca renditele sa fie platite si imobilele liberate inaintea formarii partilor.
Daca coerezii impart succesiunea in starea in care se gaseste, imobilele ipotecate se estima dupa aceeasi norma ca si celelalte imobile; capitalul renditei insa se scade din pretul imobilului. Eredele, in partea caruia s-a dat imobilele, ramane singur dator a plati rendita si garanteaza pe coerezii sai pentru aceasta plata.
_________________
Dispozitia din cuprinsul alin. 1 al art. 776 nu are aplicare, intrucat in dreptul nostru singurul contract de renta reglementat de Codul civil est acel de renta viagera, care, potrivit art. 1648, nu poate fi rascumparata.

Art. 777. – Coerezii platesc datoriile si sarcinile succesiunii, fiecare in proportie cu partea sa ereditara.
Art. 778. – Coeredele sau succesorul cu titlu universal care, din cauza ipotecii, a platit din datoria comuna mai mult decat partea sa, are recurs, in contra celorlalti coerezi sau succesori cu titlu universal, numai pentru partea ce fiecare din ei era obligat a plati, chiar cand coeredele ce a desfacut datoria ar fi fost subrogat in drepturile creditorilor. Coeredele insa, ce a acceptat succesiunea sub beneficiu de inventar, conserva facultatea de a cere plata creantelor sale personale, ca orice alt creditor al succesiunii.
Art. 779. – Cand unul din coerezi sau succesori cu titlu universal este insolvabil, partea lui din datoria ipotecara se imparte intre toti ceilalti in proportie cu ce ia fiecare din succesiune.
Art. 780. – Titlurile executorii, obtinute in contra defunctului, sunt personal executorii si in contra eredelui. Cu toate acestea, creditorii nu pot urmari executia decat dupa opt zile de la notificarea acestor titluri facute persoanei, sau la domiciliul eredelui.
Art. 781. – Ei pot cere, in orice caz si in contra oricarui creditor, separatia patrimoniului defunctului de acela al eredelui.
Art. 782. – Acest drept nu poate fi exercitat cand, acceptandu-se eredele de debitor, s-a facut astfel novatiune in privinta creantei contra defunctului.
Art. 783. – In privinta mobilelor, dupa trecerea de trei ani, dreptul este prescris. In privinta imobilelor, actiunea se poate exercita in tot timpul in care imobilele se gasesc in mana eredelui.
______________
Cu privire la prescriptia dreptului la actiune avand un obiect patrimonial, a se vedea dispozitiile Decretului nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva – Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958, republicat in Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, cu modificarile ulterioare.

Art. 784. – Creditorii eredelui nu pot cere separatia patrimoniilor in contra creditorilor succesiunii.
Art. 785. – Creditorii unui din compartitori, ca nu cumva imparteala sa se faca cu viclenie in vatamarea drepturilor lor, pot pretinde sa fie prezenti la imparteala, pot dar sa intervina cu spezele lor; nu pot insa sa atace o imparteala savarsita, afara numai de s-a facut in lipsa-le si fara sa se tina seama de opozitia lor.

Sectiunea IV
Despre efectele impartelii si despre garantia partilor

Art. 786. – Fiecare coerede este prezumat ca a mostenit singur si imediat toate bunurile care compun partea sa, sau care i-au cazut prin licitatie, si ca n-a fost niciodata proprietar pe celelalte bunuri ale succesiunii.
Art. 787. – Coerezii sunt datori garanti unul catre altul numai despre tulburarile si evictiunile ce proced dintr-o cauza anterioara impartelii.
Garantia inceteaza cand o evictiune a fost exceptata anume, printr-o clauza expresa a actului de imparteala, sau cand evictiunea a fost cauzata din greseala eredelui
Art. 788. – Fiecare din erezi este obligat, in proportie cu partea sa ereditara, a despagubi pe coeredele sau de paguba ce a suferit din cauza evictiunii.
Cand unul din coerezi va fi insolvabil, partea ce el este dator a contribui se va imparti intre eredele garantat si intre ceilalti coerezi.
Art. 789. – Garantia pentru solvabilitatea debitorului unei rendite dureaza numai cinci ani de la imparteala. Aceasta garantie inceteaza cand nesolvabilitatea a luat nastere in urma impartelii.
________________
Dispozitia art. 789 nu are aplicare, intrucat se refera numai la garantia pentru solvabilitatea debitorului unei rente perpetue, iar singurul contract de renta, reglementat de Codul civil, este acel de renta viagera.

Sectiunea V
Despre desfiintarea sau resciziunea*) impartelii
__________________
*) A se vedea nota de la art. 791.

Art. 790. – Impartelile pot fi desfiintate pentru violenta sau dol.
Pentru o simpla omisiune a unuia din obiectele succesiunii nu se strica imparteala; se face numai un supliment de imparteala pentru obiectul omis.
Art. 791. – Orice act, sub orice titlu, in urmarea carui a incetat indiviziunea intre erezi, este supus la actiunea de resciziune din articolul precedent.
Dupa imparteala, sau dupa actul care-i tine locul, actiunea de resciziune nu mai este admisa in contra tranzactiei facute asupra dificultatilor reale, ce prezinta primul act, chiar cand nu ar fi fost proces inceput asupra obiectului tranzactiei.
________________
Art. 791 trebuie socotit inaplicabil, datorita inadvertentei cu dispozitiile art. 790. In cadrul art. 791, resciziunea pentru leziune nu este reglementata direct, ci numai prin referire la regulile articolului precedent. Art. 790 nu prevede insa decat desfiintarea impartelii pentru dol sau violenta, astfel incat aplicarea nu este cu putinta in cazul resciziunii pentru leziune.

Art. 792. – Acela in contra carui s-a facut cererea de resciziune poate popri desfiintarea impartelii, dand reclamantului suplimentul din partea sa ereditara in numerar sau in natura.
________________
A se vedea nota de la art. 791.

Art. 793. – Coeredele care a instrainat portiunea sa ereditara, in tot sau in parte, nu poate intenta actiunea de resciziune pentru dol sau violenta, daca instrainarea s-a facut in urma descoperirii dolului sau incetarii violentei.

Sectiunea VI
Despre imparteala facuta de atat, de mama
sau de alti ascendenti intre descendentii lor

Art. 794. – Tatal, mama si ceilalti ascendenti pot face imparteala bunurilor lor intre fii si ceilalti descendenti.
_________________
A se vedea nota de la art. 659 cu privire la drepturile de mostenire ale adoptatilor.

Art. 795. – Aceasta imparteala se poate face prin acte intre vii, sau prin testament cu formele, conditiile si regulile prescrise pentru donatiuni intre vii si pentru testamente.
Imparteala facuta prin acte intre vii nu poate avea de obiect decat bunurile prezente.
Art. 796. – Daca toate bunurile, ce ascendentele a lasat la moartea sa, nu au fost cuprinse in imparteala, bunurile necuprinse se vor imparti conform cu legea.
Art. 797. – Este nula imparteala in care nu s-au cuprins toti copiii in viata la deschiderea mostenirii si descendentii fiilor premuriti*).
Actiunea de nulitate se poate exercita de toti erezii fara distinctie.
_________________
*) Care au murit inainte.

_________________
A se vedea art. 654 Cod civil si nota de la acel articol.

Art. 798. – Imparteala facuta de ascendent se poate ataca, cand ar rezulta dintr-insa sau dintr-alte acte ca, prin dispozitia facuta de ascendent, vreunul din acei intre care s-au impartit bunurile s-ar gasi vatamat in partea legitima.
Art. 799. – Copilul care, pentru cauza aratata la articolul precedent, ataca imparteala facuta de ascendent este dator a plati inainte cheltuielile estimatiei. Daca reclamatia nu este fondata, cheltuielile estimatiei si alte judecati vor fi in sarcina sa.

Titlul II
DESPRE DONATIUNI INTRE VII SI DESPRE TESTAMENTE

CAPITOLUL 1

Art. 800. – Nimeni nu va putea dispune de avutul sau, cu titlu gratuit, decat cu formele prescrise de lege pentru donatiuni intre vii sau prin testament.
Art. 801. – Donatiunea este un act de liberalitate prin care donatorele da irevocabil un lucru donatarului care-l primeste.
_________________
– Vezi art. 103 lit. f. din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat.

Art. 802. – Testamentul este un act revocabil prin care testatorul dispune, pentru timpul incetarii sale din viata, de tot sau parte din avutul sau.
___________
– Vezi art. 8 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat, art. 801.

Art. 803. – Substitutiile sau fideicomisele sunt prohibite; orice dispozitii prin care donatarul, eredele instituit sau legatarul va fi insarcinat de a conserva si a remite la o a treia persoana, va fi nula, chiar in privirea*) donatarului, a eredelui numit sau a legatarului.
______________
*) In privinta.

Art. 804. – Este permisa dispozitia prin care o a treia persoana ar fi chemata a lua darul, ereditatea sau legatul, in cazul cand donatarul, eredele numit, sau legatarul nu ar primi sau nu ar putea primi.
Art. 805. – Este permisa asemenea dispozitia intre vii sau testamentara, prin care uzufructul sa da la o persoana si proprietatea nuda la alta.

CAPITOLUL 2
Despre capacitatea de a dispune sau de a primi prin donatiune
intre vii sau prin testament

Art. 806. – Minorul mai mic de 16 ani nu poate dispune nici intr-un fel, afara de exceptiile regulate la capitolul VII al acestui titlu.
____________
Dispozitiile capitolului VII nu mai alcatuiesc exceptii de la regula art. 806, atat in ce priveste donatiile prin contractul de casatorie (deoarece dispozitiile art. 1223 – 1293 din Cod civil au fost abrogate) cat si in ce priveste donatiile facute intre soti in timpul casatoriei, deoarece potrivit art. 8 al Decretului nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice – Buletinul Oficial nr. 8 din 30 ianuarie 1954, cu modificarile ulterioare, minorul care se casatoreste dobandeste prin aceasta capacitatea de exercitiu deplina.
Potrivit art. 133 alin. 3 din Codul familiei minorul nu poate sa faca donatii nici chiar cu incuviintare.

Art. 807. – Minorul de 16 ani poate dispune prin testament si numai pentru jumatate din bunurile de care dupa lege poate dispune majorele.
Art. 808. – Este capabil de a primi prin donatiune intre vii oricine este conceput in momentul donatiunii.
Este capabil de a primi prin testament oricine este conceput la epoca mortii testatorului.
____________
A se vedea Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice, art. 7 si 33.

Art. 809. – Minorul de sasesprezece ani nu poate, prin testament, dispune in favoarea tutorelui sau.
Minorul, ajuns la majoritate, nu poate dispune nici prin donatiune intre vii, nici prin testament, in favoarea fostului sau tutore, daca socotelile definitive ale tutelei n-au fost prealabil date si primite.
Sunt exceptati in amandoua cazurile de mai sus ascendentii minorilor, care sunt sau au fost tutori ai lor.
_________________
A se vedea:
– Art. 41 si 133 din Codul familiei;
– Art. 8 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si juridice.

Art. 810. – Doctorii in medicina sau chirurgie, ofiterii de sanatate*) si spiterii, care au tratat pe o persoana in boala din care moare, nu pot profita de dispozitiile intre vii sau testamentare, ce dansa a facut-o in favoare-le in cursul acestei boli.
Sunt exceptate:
1. Dispozitiile remuneratorii facute cu titlul particular; se va tine insa seama de statea dispunatorului si de serviciile facute.
2. Dispozitiile universale, in caz de rudenie pana la al patrulea grad inclusiv, afara numai daca mortul va avea erezi in linie dreapta si daca acela, in profitul caruia s-a facut dispozitia, nu este el chiar erede in linie dreapta.
Aceleasi reguli sunt aplicabile in privinta preotilor.
______________
*) Medici militari.

Art. 811. – Dispozitiile intre vii sau prin testament, facute in favoarea ospiciilor, saracilor dintr-o comuna sau stabilimentelor de utilitate publica, nu pot avea efect decat daca sunt autorizate prin ordonante domnesti in urma avizului Consiliului de Stat.
_______________
A se vedea art. 10 al Legii pentru persoanele juridice – promulgata cu Decretul nr. 452, Monitorul Oficial nr. 27 din 6 februarie 1924, cu modificarile ulterioare, si Decretul nr. 478/1954 privitor la donatiunile facute statului – Buletinul Oficial nr. 46 din 10 decembrie 1954, care au modificat implicit art. 811.

Art. 812. – Dispozitiile in favoarea unui incapabil sunt nule, fie ele deghizate sub forma unui contract oneros, fie facute in numele unor persoane interpuse. Sunt reputate ca persoane interpuse tatal si mama, copiii si descendentii si sotul persoanei incapabile.

CAPITOLUL 3
Despre donatiunile intre vii

Sectiunea I
Despre forma si efectele donatiunilor intre vii

Art. 813. – Toate donatiunile se fac prin act autentic.
Art. 814. – Donatiunea nu obliga pe donator si nu va produce nici un efect decat din ziua in care va fi fost acceptata.
Acceptarea poate fi facuta sau in act, sau printr-un act autentic posterior, mai inainte insa de moartea celui ce daruieste; in acest din urma caz, donatiunea n-are efect decat din ziua din care se va fi comunicat donatorelui actul de acceptare.
Art. 815. – Donatiunile facute unor minori sau unui interzis, se accepta de tutore sau de parinte.
Mama, cu toate ca tatal ar fi in viata, si ceilalti ascendenti, cu toate ca genitorii*) ar fi in viata, vor putea asemenea sa accepte donatiunea facuta minorelui si interzisului desi ei n-ar avea calitatea de tutori.
__________________
*) Parintii.

__________________
A se vedea art. 97 din Codul familiei.

Art. 816. – Surdo-mutul ce nu stie sa scrie nu poate accepta o donatiune decat cu asistarea unui curator special numit de autoritatea juridiara, dupa regulile stabilite pentru minori.
__________________
A se vedea:
– Art. 152 lit. a din Codul familiei potrivit caruia curatorul se numeste de autoritatea tutelara;
– Regulamentul de punere in aplicare a Legii notarilor publici si a activitatii notariale, nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul ministrului justitiei nr. 710/C/1995.

Art. 817. – Donatiunile facute persoanelor morale nu pot fi acceptate decat prin ordonanta domneasca, data in urma avizului Consiliului de Stat.
_________________
A se vedea nota de la art. 811.

Art. 818. – Cand se daruiesc bunuri ce pot fi ipotecate, transcriptia actului ce contine donatiunea si acceptarea, ca si notificarea acceptarii facuta prin act separat, se va face la judecatoria a carei raza teritoriala sunt situate bunurile.
_________________
Art. 818 a fost implicit modificat prin art. 4 lit. m din Decretul nr. 377/1960 pentru organizarea si functionarea Notariatului de stat (Buletinul Oficial nr. 22 din 20 octombrie 1960) abrogat ulterior prin Legea nr. 36/1995.

Art. 819. – Lipsa transcriptiei poate sa fie invocata de orice persoane au interes la aceasta; se excepta insa persoanele obligate a starui sa se faca transcriptia, sau reprezentantii lor, asemenea si donatorul.
Art. 820. – Minorii, interzisii, femeile maritate, in lipsa de acceptarea sau de transcriptia donatiunii, nu pot cere obiectele daruite; au insa, de se cuvine, recurs in contra tutorilor sau barbatilor.
_________________
Art. 820 a fost modificat implicit prin Legea privitoare la ridicarea incapacitatii civile a femeii maritate – promulgata cu Decretul nr. 1412 Monitorul Oficial nr. 94 din 20 aprilie 1932; astfel el se aplica numai minorilor si interzisilor, respectiv tutorilor.

Art. 821. – Donatiunea intre vii pentru bunurile viitoare este revocabila.
Art. 822. – Este nula orice donatiune facuta cu conditii a caror indeplinire atarna numai de vointa donatorului.
Art. 823. – Este asemenea nula, daca s-a facut sub conditia de a se satisface datorii sau sarcini care nu existau la epoca donatiunii sau care nu erau aratate in actul de donatiune.
Art. 824. – Cand donatorul si-a rezervat dreptul de a dispune de un obiect cuprins in donatiune, sau de o suma determinata din bunurile daruite, daca moare, fara sa fi dispus de dansele, un asemenea obiect sau asemenea suma ramane erezilor donatarului.
Art. 825. – Donatorul poate stipula intoarcerea bunurilor daruite, atat in cazul cand donatarul ar muri inaintea lui, cat si in cazul cand donatarul si descendentii sai ar muri inaintea sa.
Aceste stipulatii insa nu se pot face decat in favoarea donatorului.
________________
A se vedea:
– Legea nr. 241/1947 pentru punerea in aplicare in Transilvania a Legii pentru unificarea dispozitiunilor privitoare la cartile funciare din 27 aprilie 1938 – Monitorul Oficial nr. 157 din 12 iulie 1947, cu modificarile ulterioare (art. 19);
– Legea nr. 242/1947 pentru transformarea cartilor funciare provizorii in carti de publicitate funciara, Monitorul Oficial nr. 157 din 12 iulie 1947, cu modificarile ulterioare (art. 27).

Art. 826. – Dispozitiile art. 821, 822, 823, 824 si 825 nu se aplica la donatiunea din capitolul VI si VII, dintr-acest titlu.
Art. 827. – Orice act de donatiune de mobile este valabil numai pentru obiectele trecute intr-un act estimativ subsemnat de donator si donatar.
Art. 828. – Donatorul nu este responsabil de evictiune catre donatar pentru lucrurile daruite.
Donatorul este responsabil de evictiune cand el a promis expres garantia.
Este asemenea responsabil cand evictiunea provine din faptul sau, cand este in chestiune o donatiune care impune sarcini donatorului; intr-acest caz insa, garantia este obligatorie numai pana la suma sarcinilor.