CAPITOLUL 3
Despre cauzele care intrerup sau care suspenda cursul prescriptiei

Sectiunea I
Despre cauzele care intrerup prescriptia *)
____________________
*) Potrivit celor aratate in nota de la Titlul XX (art. 1837 si urm.) cu cu privire la abrogarea implicita a dispozitiilor din Codul civil referitoare la prescriptia extinctiva – a se vedea prevederile Decretului nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva – Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958, republicat in Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, cu modificarile ulterioare (art. 16 si 17 care reglementeaza intreruperea cursului prescriptiei).

Art. 1863. – Prescriptia poate fi intrerupta sau in mod natural sau in mod civil.
Art. 1864. – Este intrerupere naturala:
1. cand posesorul este si ramane lipsit, in curs mai mult de un an, de folosinta lucrului, sau de catre vechiul proprietar sau de catre o a treia persoana;
2. cand lucrul este declarat neprescriptibil in urmarea unei transformari legale a naturii sau destinatiei sale.
Art. 1865. – Intreruperea civila se opereaza:
1. printr-o cerere facuta in judecata, fie introductiva de instanta sau numai incidenta intr-o instanta deja inceputa;
2. printr-un act incepator de executare, precum sechestrul (saisie) sau cererea executiei unui titlu carui legea recunoaste puterea executorie;
3. prin recunoasterea de catre debitor sau posesor a dreptului celui in contra carui prescrie.
Art. 1866. – Efectele intreruperii prescriptiei prin vreunul din modurile naturale sunt absolute; intreruperea civila, afara de exceptiile cuprinse in articolele 1872 si 1873 si altele asemenea, nu foloseste decat celuia ce o face si nu vatama decat celui contra carui se face.
Art. 1867. – Intreruperea, fie civila, fie naturala, sterge cu totul orice prescriptie inceputa inaintea sa; in nici un caz acea prescriptie nu mai poate fi continuata. Posesorul sau debitorul pot incepe o noua prescriptie dupa ce actele constitutive de intrerupere inceteaza, conform naturii lor si regulilor aci mai jos stabilite.
Art. 1868. – Cererea facuta in judecata nu va putea intrerupe prescriptia decat daca va fi incuviintata de judecatorie prin hotarare de nerevocabila autoritate.
In cazul acesta nici o prescriptie nu poate curge de la formarea cererii in judecata si pana la pronuntarea unei asemenea hotarari.
Art. 1869. – Daca cel ce a format cererea in judecata lasa sa se perime acea actiune a sa prin nelucrare; daca se dezista de acea cerere pentru oricare alt motiv, afara de nulitati de forma sau de necompetinta instantei catre care a fost facut, nici o intrerupere de prescriptie nu poate fi.
__________________
Cu privire la perimare a se vedea art. 248 – 254 Cod procedura civila, iar cu privire la desistare a se vedea art. 246 – 247 Cod procedura civila.

Art. 1870. – Cererea in judecata intrerupe prescriptia, dupa regulile cuprinse in articolul 1868 si 1869, chiar in cazul cand este adresata la o instanta judecatoreasca necompetenta si chiar daca este nula pentru lipsa de forme.
Art. 1871. – In cazurile prevazute in articolul precedent, prescriptia nu va fi intrerupta decat daca cel interesat va fi facut, mai inainte de hotarare de peremtiune*) ce ar putea fi pronuntata in contra sa, o noua cerere in buna si cuvenita forma, si daca aceasta dupa urma cerere se va fi incuviintat, dupa cum se arata la articolul 1868.
_________________
*) Perimare.

_________________
Art. 1871 a fost modificat implicit ca urmare a modificarii regulilor din Codul de procedura civila privitoare la perimare (art. 248 – 254), potrivit carora perimarea opereaza de drept.

Art. 1872. – Intreruperea civila a prescriptiei, facuta in contra unuia din debitorii solidari, are efect in contra tuturor celorlalti codebitori ai sai.
Intreruperea civila facuta in contra unuia din mostenitorii unui debitor solidar nu are efect in contra celorlalti comostenitori, chiar daca creanta ar fi ipotecara, daca obligatia nu este nedivizibila.
Asemenea intrerupere nu are efect in contra codebitorilor debitorului defunct, decat in masura partii de obligatie a mostenitorului contra carui s-a facut intreruperea.
Spre a intrerupe prescriptia in contra acelor codebitori, trebuie o intrerupere facuta in contra tuturor mostenitorilor debitorului defunct.
Art. 1873. – Intreruperea civila a prescriptiei, facuta in contra debitorului principal, are efecte si in contra cautiunii.
Intreruperea facuta in contra cautiunii nu poate opri cursul prescriptiei datoriei principale.

Sectiunea II
Despre cauzele care suspenda cursul prescriptiei *)
_________________
*) Potrivit celor aratate in nota de la Titlul XX (art. 1837 si urm.) – cu privire la abrogarea implicita a dispozitiilor din Codul civil referitoare la prescriptia extinctiva – a se vedea prevederile Decretului nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva – Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958, republicat in Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, cu modificarile ulterioare (art. 13 – 15 care reglementeaza suspendarea cursului prescriptiei).

Art. 1874. – Suspendarea opreste cursul prescriptiei pe timpul cit dureaza fara insa a o sterge pentru timpul trecut.
Art. 1875. – Prescriptia curge in contra oricarei persoane care n-ar putea invoca o exceptie anume stabilita prin lege.
Art. 1876. – Prescriptia nu curge in contra minorilor si interzisilor, afara de cazurile determinate prin lege.
Art. 1877. – Prescriptia curge in contra femeii maritate in privinta averii sale parafernale, chiar si daca aceea se afla sub administratia barbatului, cu rezerva insa, pentru cazul acesta, de actiune recursorie a femei in contra barbatului.
Art. 1878. – Prescriptia nu curge pe cat timp tine casatoria, in contra femeii maritate, in privinta imobilelor dotale care n-au fost declarate alienabile prin contractul de casatorie, decat, daca va fi inceput a curge mai inainte de casatorie, sau din momentul separatiei patrimoniilor, conform articolelor 1256 – 1270, oricare ar fi epoca in care a inceput posesiunea.
________________
Dispozitiile art. 1877 si 1878 au fost abrogate implicit prin reglementarea Codului familiei (art. 30 – 36), care a instituit intre soti regimul legal al bunurilor comune, de la care nu se poate deroga prin conventii.

Art. 1879. – (Abrogat prin Legea din 20 aprilie 1932 pentru ridicarea incapacitatii civile a femeii maritate).
Art. 1880. – Nu este asemenea supusa prescriptiei, pe cat timp tine casatoria nici o actiune a femeii care ar putea sa se rasfranga cumva in contra barbatului, de ar fi exercitata de femeie contra unei a treia persoane.
__________________
A se vedea nota de la art. 1538.

Art. 1881. – Prescriptia nu curge intre soti, pe cat tine casatoria.
__________________
A se vedea si dispozitiile Decretului nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva – Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958, republicat in Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, cu modificarile ulterioare (art. 14 alin. ultim).

Art. 1882. – Prescriptia nu curge contra mostenitorului beneficiar in respectul*) creantelor sale asupra succesiunii.
Ea nu curge in contra succesiunii, nici in privinta creantelor, nici in privinta drepturilor reale.
__________________
*) In privinta.

Art. 1883. – Regulile prescrise prin articolul precedent se aplica si la prescriptia dintre administratorul legal al averii unei persoane si acea persoana, precum dintre o succesiune vacanta si persoana numita curator al ei.
__________________
1. Notiunea de succesiune vacanta la care se refera art. 1883 era reglementata prin art. 724 – 727, care au incetat de a mai avea aplicare (a se vedea si notele de la articolele corespunzatoare), prin intrarea in vigoare a Decretului nr. 40/1953 privitor la procedura succesorala notariala – Buletinul Oficial nr. 2 din 22 ianuarie 1953, republicat in Buletinul Oficial nr. 25 din 7 decembrie 1960. In temeiul art. 26 din acest decret, notarul de stat elibereaza certificat ca succesiunea este vacanta, daca sunt intrunite conditiile prevazute de lege; in acest caz, bunurile lasate de defunct trec in proprietatea statului si nu mai pot exista, prin urmare, raporturi intre mostenire si curator.
Decretul nr. 40/1953 a fost ulterior abrogat prin Legea nr. 36/1995.
2. A se vedea si dispozitiile Decretului nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva (art. 14).

Art. 1884. – Prescriptia curge atat in folosul cat si in contra unei succesiuni vacante, chiar si daca n-are curator, si chiar in timpul termenelor de trei luni pentru facerea inventarului si de 40 zile pentru deliberare.
__________________
A se vedea nota de la art. 1883.

Art. 1885. – Prescriptia unei creante conditionale sau cu termen nu poate incepe decat din momentul cand s-a implinit conditia sau a expirat termenul.
Actiunile reale ale creditorului sau proprietarului sunt, prin exceptie, supuse prescriptiei in folosul celui ce detine lucrul, chiar si mai inainte de realizarea conditiilor, sau de expirarea termenelor la care acele actiuni pot fi subordonate.
__________________
Cu privire la prescriptia drepturilor sub conditie suspensiva sau cu termen suspensiv, a se vedea Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva – Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958, republicat in Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, cu modificarile ulterioare.

CAPITOLUL 4
Despre timpul cerut pentru a prescrie

Sectiunea I
Dispozitii generale

Art. 1886. – Nici o prescriptie nu poate incepe a curge mai inainte de a se naste actiunea supusa acestui mod de stingere.
__________________
A se vedea dispozitiile Decretului nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva – Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958, republicat in Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, cu modificarile ulterioare (art. 7 alin. 1 si 2, art. 8, 10, 11 si 12).

Art. 1887. – Termenul prescriptiei se calculeaza pe zile, si nu pe ore. Prin urmare ziua in cursul careia prescriptia incepe nu intra in acel calcul.
Art. 1888. – Ziua se imparte in 24 ore. Ea incepe la miezul noptii si se fineste la miezul noptii urmatoare.
Art. 1889. – Prescriptia nu se socoteste castigata, decat dupa implinirea celei de pe urma zile a termenului defipt prin lege.
_______________
A se vedea si dispozitiile Decretului nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva – Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958, republicat in Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, cu modificarile ulterioare (art. 19).

Sectiunea II
Despre prescriptia de 30 de ani

Art. 1890. – Toate actiunile atat reale cat si personale, pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile si pentru care n-a defipt un termen de prescriptie, se vor prescrie prin treizeci de ani, fara ca cel ce invoca aceasta prescriptie sa fie obligat a produce vreun titlu, si fara sa i se poata opune reaua-credinta.
__________
1. Potrivit celor aratate in nota de la Titlul XX (art. 1837 si urm.) – cu privire la abrogarea implicita a dispozitiilor din Codul civil referitoare la prescriptia extinctiva – a se vedea Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva – Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958, republicat in Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, cu modificarile ulterioare (art. 3 si 6).
2. Potrivit Decretului nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva, art. 22, impozitele si taxele datorate statului, contributia pentru asigurari sociale, precum si primele de asigurare datorate in temeiul asigurarilor prin efectul legii, raman supuse dispozitiilor privitoare la prescriptie din legile speciale.
3. A se vedea, de asemenea, Legea nr. 115/1938 pentru unificarea dispozitiunilor privitoare la cartile funciare – Monitorul Oficial nr. 95 din 27 aprilie 1938, cu modificarile ulterioare (art. 27, art. 28 alin. 1, art. 29 si art. 36).

Art. 1891. – Instantele incepute si delasate se vor prescrie, in lipsa de cerere de premtiune, prin 30 ani socotiti de la cel dupa urma act de procedura, oricare ar fi termenul de prescriptie al actiunilor in urma carora se vor fi inceput acele instante.
_______________
1. Dispozitia art. 1891 a fost implicit modificata prin Legea nr. 394 din 23 iunie 1943 pentru accelerarea judecatilor in materie civila si comerciala care, prin art. 64, a instituit perimarea de plin drept.
2. A se vedea, de asemenea, nota 1 de la art. 1890.

Art. 1892. – Renditele sau creantele ale caror capete*) nu sunt niciodata exigibile si care produc in folosul creditorului interese periodice**) sau in perpetuu***) sau pe viata, se prescriu prin 30 ani incepand de la data titlului lor constitutiv.
________________
*) Capital.
**) Venituri periodice.
***) Rente perpetue.

________________
A se vedea nota 1 de la art. 1890, precum si dispozitia art. 12 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva – Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958, republicat in Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, cu modificarile ulterioare.

Art. 1893. – Dupa 28 ani de la data titlului constitutiv sau a celui de pe urma titlu, debitorul poate fi constrans sa procure un nou titlu creditorului sau reprezentantilor sai.
________________
A se vedea nota de la art. 1892.

Art. 1894. – Regulile prescriptiei relative la alte obiecte decat cele cuprinse in acest titlu si care sunt expuse la locurile respective din acest codice exclud aplicarea dispozitiilor acestui titlu in toate cazurile cand sunt contrarii lor.

Sectiunea III
Despre prescriptiile de 10 pana la 20 de ani

Art. 1895. – Cel ce castiga cu buna-credinta si printr-o justa cauza un nemiscator determinat va prescrie proprietatea aceluia prin zece ani, daca adevaratul proprietar locuieste in circumscriptia tribunalului judetean unde se afla nemiscatorul, si prin douazeci de ani daca locuieste afara din acea circumscriptie.
________________
A se vedea, de asemenea, Legea nr. 115/1938 pentru unificarea dispozitiunilor privitoare la cartile funciare – Monitorul Oficial nr. 95 din 27 aprilie 1938, cu modificarile ulterioare (art. 27, art. 28 alin. 1 si art. 29).

Art. 1896. – Daca adevaratul proprietar a locuit, in diferite timpuri, in circumscriptia tribunalului judetean unde se afla nemiscatorul, si afara dintr-insa, prescriptia se va completa adaugandu-se, la anii de prezenta, un numar de ani de absenta indoit decat cel ce lipseste la anii de prezenta pentru ca sa fie zece.
Art. 1897. – Justa cauza este orice titlu translativ de proprietate, precum vinderea, schimbul etc.
Un titlu nul nu poate servi de baza prescriptiei de 10 pana la 20 ani.
Un titlu anulabil nu poate fi opus posesorului care a invocat prescriptia de 10 pana la 20 ani, decat de cel ce ar fi avut dreptul de a cere anularea sa, sau de reprezentantii dreptului sau, daca posesorul n-a cunoscut cauza anulabilitatii.
Art. 1898. – Buna-credinta este credinta posesorului ca, cel de la care a dobandit imobilul, avea toate insusirile cerute de lege spre a-i putea transmite proprietatea.
Este destul ca buna-credinta sa fi existat in momentul castigarii imobilului.
Art. 1899. – Justa cauza trebuie sa fie totdeauna probata de cel ce invoca prescriptia de 10 pana la 20 ani.
Buna-credinta se presupune totdeauna si sarcina probei cade asupra celui ce alege rea-credinta.
Art. 1900. – Actiunea pentru nulitatea sau pentru stricarea unei conventii, se prescrie prin 10 ani, in toate cazurile cand legea nu dispune altfel.
Aceasta prescriptie nu incepe a curge, in caz de violenta, decat din ziua cand violenta a incetat; in caz de eroare sau de dol, din ziua cand eroarea sau dolul s-a descoperit; pentru actele facute de femei maritate neautorizate, din ziua desfacerii casatoriei; in contra minorilor din ziua majoritatii, iar in respectul*) interzisilor din ziua cand s-a ridicat interdictia.
__________________
*) In privinta.

__________________
1. Potrivit celor aratate in nota de la Titlul XX (art. 1837 si urm.) – cu privire la abrogarea implicita a dispozitiilor din Codul civil referitoare la prescriptia extinctiva – a se vedea Decretul nr. 167/1958, privitor la prescriptia extinctiva – Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958, republicat in Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, cu modificarile ulterioare (art. 2, 3 si art. 9).
2. Partea din cuprinsul art. 1900 alin. 2: “pentru actele facute de femei maritate neautorizate, din ziua desfacerii casatoriei”, a fost abrogata implicit prin Legea privitoare la ridicarea incapacitatii civile a femeii maritate – promulgata cu Decretul nr. 1412, Monitorul Oficial nr. 94 din 20 aprilie 1932.
3. A se vedea, de asemenea, Legea nr. 115/1938 pentru unificarea dispozitiunilor privitoare la cartile funciare – Monitorul Oficial nr. 95 din 27 aprilie 1938, cu modificarile ulterioare (art. 36).

Art. 1901. – Orice actiune a minorului contra tutorelui, relativa la faptele tutelei, se prescrie prin 10 ani, incepand de la majoritatea sa.
_________________
Dispozitia art. 1901 a fost implicit modificata prin Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva (art. 3 si 4).

Art. 1902. – Dupa 10 ani, arhitectii intreprinzatorii de lucrari sunt desarcinati de raspunderea la care sunt supusi pentru stricaciunea in tot sau in parte a constructiei, prin viciile de construire sau prin viciile pamantului.
_________________
1. Dispozitia art. 1902 a fost implicit modificata prin Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva (art. 3).
2. A se vedea Legea nr. 10 din 18 ianuarie 1995 privind calitatea in constructii publicata in Monitorul Oficial nr. 12 din 24 ianuarie 1995.

Sectiunea IV
Despre cateva prescriptii particulare *)
____________________
*) In afara de prescriptiile prevazute in aceasta sectiune, urmeaza a se mai vedea:
– Legea nr. 115/1938 pentru unificarea dispozitiunilor privitoare la cartile funciare – Monitorul Oficial nr. 95 din 27 aprilie 1938, cu modificarile ulterioare (art. 37);
– Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva – Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958, republicat in Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, cu modificarile ulterioare (art. 5, 9 si 11);
– Codul aerian – Decretul nr. 516, Buletinul Oficial nr. 56 din 30 decembrie 1953, cu modificarile ulterioare (art. 103);
– Codul familiei – Legea nr. 4/1953, Buletinul Oficial nr. 1 din 4 ianuarie 1954, republicat in Buletinul Oficial nr. 13 din 1956, cu modificarile ulterioare (art. 52, 55 si 60);
– Decretul nr. 32/1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice – Buletinul Oficial nr. 9 din 31 ianuarie 1954, cu modificarile ulterioare (art. 23 si 24);
– Legea nr. 10 din 18 ianuarie 1995 privind calitatea in constructii publicata in Monitorul Oficial nr. 12 din 24 ianuarie 1995.

Art. 1903. – Actiunea maistrilor si institutorilor de stiinte sau de arte, pentru lectiile ce dau cu luna;
a ospatarilor si gazduitorilor, pentru nutrirea si locuirea ce procura, si a oamenilor cu ziua, pentru plata zilelor, a materiilor de dansii procurate si a simbriilor;
se prescriu prin sase luni.
______________
A se vedea si Codul muncii – Legea nr. 10/1072, in Buletinul Oficial nr. 140 din 1 decembrie 1992 (art. 176).

Art. 1904. – Actiunea medicilor, chirurgilor si a apotecarilor, pentru vizite, operatii si medicamente;
a negutatorilor, pentru marfele ce vand la particularii care nu sunt negutatori;
a directorilor de pensionate, pentru pretul pensiunii scolarilor lor, si a altor maistri, pentru pretul uceniciei;
a servitorilor care se tocmesc cu anul, pentru plata simbriei lor;
se prescriu printr-un an.
______________
Cu privire la alin. 4 din art. 1904, a se vedea art. 176 din Codul muncii.

Art. 1905. – Prescriptia in cazurile mai sus aratate se va implini, chiar daca ar urma serviciile, lucrarile si predarile acolo mentionate.
Ea nu inceteaza de a curge decat cand s-a incheiat socoteala, s-a dat un bilet sau adeverinta, ori s-a format cerere in judecata.
Art. 1906. – Cu toate acestea, cei carora vor fi opuse aceste prescriptii pot dovedi, prin orice mijloace, ca plata este inca datorata.
Art. 1907. – Veniturile renditelor perpetue sau pe viata;
prestatiunile periodice ale pensiunilor alimentare, chiriile caselor si arenzile bunurilor rurale;
dobanzile sumelor imprumutate si in genere tot ce se plateste cu anul sau la termene periodice mai scurte;
se prescriu prin cinci ani.
______________
In prezent, termenul prescriptiei dreptului la actiune cu privire la obligatiile prevazute de art. 1907 este stabilit prin Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva – Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958, republicat in Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, cu modificarile ulterioare (art. 3).

Art. 1908. – Prescriptiile prezentei sectiuni curg in contra minorilor si interzisilor, ramanand acestora recurs in contra tutorilor lor.
______________
Cu privire la curgerea prescriptiei impotriva celor lipsiti de capacitatea de exercitiu, a se vedea Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva (art. 14 alin. 2).

Art. 1909. – Lucrurile miscatoare se prescriu prin faptul posesiunii lor, fara sa fie trebuinta de vreo curgere de timp.
Cu toate acestea, cel ce a pierdut sau cel carui s-a furat un lucru, poate sa-l revendice in curs de trei ani, din ziua cand l-a pierdut sau cand i s-a furat, de la cel la care-l gaseste, ramanand acestuia recurs in contra celui de la care il are.
Art. 1910. – Daca posesorul actual al lucrului furat sau pierdut l-a cumparat la balci sau la targ, sau la o vindere publica, sau de la un negutator care vinde asemenea lucruri, proprietarul originar nu poate sa ia lucrul inapoi decat intorcand posesorului pretul ce l-a costat.
Art. 1911. – Prescriptiile incepute la epoca publicarii acestui codice se vor regula dupa legile cele vechi.

DISPOZITII GENERALE

Art. 1912. – Codicii Domnilor Calimach si Caragea, si orice alte legi civile anterioare, ordonantele domnesti si instructiunile ministeriale din ambele Principatele Unite, sunt abrogate in tot ce nu este conform regulilor prescrise in prezentul codice.
Art. 1913. – Acest codice civil se va pune in lucrare la 1 iulie anul 1865.
____________
Prin Decretul din 2 iulie 1865, punerea in aplicare a Codului civil a fost amanata pentru data de 1 decembrie 1865.

Art. 1914. – Fiica dotata inaintea promulgarii acestei legi, de voieste a veni la o ereditate deschisa in urma promulgarii acestei legi, va fi obligata a reporta dota.