Titlul II
DESPRE PROPRIETATE

Art. 480. – Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege.
__________
1. Potrivit art. 135 al Constitutiei Romaniei din anul 1991, proprietatea este publica sau privata (alin. 2).
Bunurile proprietate publica sunt inalienabile. In conditiile legii, ele pot fi date in administrare regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi concesionate sau inchiriate (alin. 5).
Proprietatea privata este, in conditiile legii, inviolabila (alin. 6).
2. Cu privire la regimul juridic al unor bunuri din domeniul public al statului prevazute in art. 135 din Constitutie, a se vedea si:
– Codul silvic – Legea nr. 26 din 24 aprilie 1996 – publicat in Monitorul Oficial nr. 93 din 8 mai 1996;
– Legea nr. 4/1972 privind gospodarirea padurilor aflate in administrarea directa a comunelor – Buletinul Oficial nr. 42 din 24 aprilie 1972;
– Legea nr. 8/1974 a apelor – Buletinul Oficial nr. 52 din 4 aprilie 1974, cu modificarile ulterioare;
– Legea nr. 13/1974 a drumurilor – Buletinul Oficial nr. 107 din 31 iulie 1974, cu modificarile ulterioare;
– Legea nr. 12/1974 privind piscicultura si pescuitul – Buletinul Oficial nr. 106 din 30 iulie 1974;
– Legea nr. 26/1976 privind economia vanatului si vanatoarea – Buletinul Oficial nr. 99 din 12 noiembrie 1976.
3. A se vedea, de asemenea Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al marii teritoriale si al zonei contigue, Monitorul Oficial nr. 99 din 9 august 1990.

Art. 481. – Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afara numai pentru cauza de utilitate publica si primind o dreapta si prealabila despagubire.
_________
A se vedea art. 41 al Constitutiei Romaniei.

Art. 482. – Proprietatea unui lucru mobil sau imobil da drept asupra tot ce produce lucrul si asupra tot ce se uneste, ca accesoriu, cu lucrul, intr-un mod natural sau artificial. Acest drept se numeste: drept de accesiune.

CAPITOLUL 1
Despre dreptul de accesiune asupra celor produse de lucru

Art. 483. – Fructele naturale sau industriale ale pamantului, fructele civile, sporul animalelor (prasila), se cuvin proprietarului in puterea dreptului de accesiune.
Art. 484. – Fructele produse de vreun lucru nu se cuvin proprietarului, decat cu indatorire din parte-i de a plati semanaturile, araturile si munca pusa de altii.
Art. 485. – Posesorul nu castiga proprietatea fructelor decat cand poseda cu buna-credinta; la cazul contrariu, el este dator de a inapoia productele, impreuna cu lucrul, proprietarului care-l revendica.
Art. 486. – Posesorul este de buna-credinta cand poseda ca proprietar in puterea unui titlu translativ de proprietate, ale carui viciuri nu-i sunt cunoscute.
Art. 487. – El inceteaza de a fi cu buna-credinta din momentul cand aceste viciuri ii sunt cunoscute.