Ordinul Presedintelui ANAF nr.2047/2016 privind aprobarea procedurii de distribuire sau restituie a sumelor provenite din infractiunile de evaziune fiscala

Ordinul Presedintelui ANAF nr.2047/2016 pentru aprobarea Procedurii de distribuire sau restituire în conturile, respectiv din conturile de venituri bugetare corespunzătoare a sumelor încasate în contul 50.86.09 „Disponibil din sume încasate reprezentând prejudiciul cauzat şi recuperat în condiţiile art. 10 din Legea nr. 241/2005“ – MO nr. 0542 din 19 iulie 2016

În temeiul prevederilor art. 2 din Ordinul viceprim-ministrului, ministrului finanţelor publice, nr. 1.076/2012 privind încasarea sumelor reprezentând prejudiciul cauzat şi recuperat potrivit prevederilor art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale şi ale art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare, având în vedere prevederile art. 11 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală emite prezentul ordin.

Articolul 1
Se aprobă Procedura de distribuire sau restituire în conturile, respectiv din conturile de venituri bugetare corespunzătoare a sumelor încasate în contul 50.86.09 „Disponibil din sume încasate reprezentând prejudiciul cauzat şi recuperat în condiţiile art. 10 din Legea nr. 241/2005“, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul 2
Direcţia generală de reglementare a colectării creanţelor bugetare, Direcţia generală de tehnologia informaţiei, Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili, direcţiile generale regionale ale finanţelor publice şi unităţile fiscale subordonate acestora vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Articolul 3
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,
Eugen-Dragoş Doroş Bucureşti, 8 iulie 2016.
Nr. 2.047.
Continue reading

Ministerul Educatiei recunoaste ca a gresit – Evaluarea Nationala este nelegala

Asa cum am aratat si in articolul precedent noi o sa contestam in justitie modul de organizare a Evaluarii Nationale pentru anul 2016 din doua considerente:

1. Pe forma: pe motiv ca Ministerul Educatiei a organizat aceasta Evaluare Nationala in baza unui act normativ abrogat, respectiv Ordinul nr. 4.801 din 31 august 2010, Ordin ce fusese emis in aplicarea Legii nr.84/1995. Intrucat Legea nr.84/1995 a fost abrogata conform prevederilor art.361 din Legea nr.1/2011, automat si Ordinul se abroga pe motiv ca actul subsecvent urmeaza calea actului initial, iar potrivit dispozitiilor art.4 si art.77 din Legea nr.24/2000 privind tehnica legislativa acest document nu mai producea efecte.
Mai mult decat atat, conform prevederilor Legii nr.1/2011 Ministerul Educatiei era obligat sa adopte noi norme metodologice in termen de 8 luni de zile de la data intrarii in vigoare a noii Legi, obligatie care nu a fost satisfacuta.

2. Pe fondul cauzei: Sistemul de solutionare a contestatiilor prevazut de catre Metodologia adoptata conform OMECS 4801/2010 este unul discriminatoriu, si care nu confera elevului dreptul la un recurs efectiv, sens in care sunt incalcate dispozitiile O.G. nr.137/2000 si prevederile art.13 din Conventia CEDO. Pe scurt, desi elevul nu poarta vreo vina pentru faptul ca profesorul care ii noteaza gresit lucrarea, elevul suporta consecintele in sensul ca nu primeste nota meritata, daca la contestatie nu castiga mai mult de 50 de sutimi. In practica acest lucru inseama o depunctare, nemeritata, care poate sa conduca la o scadere si cu 300 de pozitii in lista intocmita de catre Minister, in urma careia se ocupa locul in licee.

Ministerul Educatiei recunoaste ca a gresit - Evaluarea Nationala este nelegala

Ministerul Educatiei recunoaste ca a gresit – Evaluarea Nationala este nelegala!

Raportat la sustinerile Ministerului Educatiei potrivit cu care a avut “nenumarate” litigii izvorate din aplicarea acestui act normativ, si ca le-ar fi castigat, va informam ca noi nu avem cunostinta despre aceste litigii si ca Ministerul nu face dovada ca ar avea vreo legatura cu speta noastra, neindicand vreun numar de dosar aflat pe rolul vreunei instante de judecata.

Nu in ultimul rand doresc sa evidentiez faptul ca atat fostul Ministru, domnul Sorin Campeanu,  cat si actualul Ministru, domnul Mircea Dumitru, recunosc in mod public faptul ca exista o eroare cu privire la aceasta metodologie de evaluare a elevilor. Acestia arata ca nu se cunosc criteriile care au stat la baza adoptarii Metodologiei de evaluare raportat la modalitatea de acordare a celor 50 de sutimi.

Cotidianul central Evenimentul Zilei a facut diligente in vederea obtinerii unor puncte de vedere documentate, dar Ministerul Educatiei a evitat sa precizeze care au fost motivele pentru care nu a adoptat noi Metologii conform Legii nr.1/2011, adica a incalcat legea, si aplica in continuare o Metodologie abrogata si discriminatorie.

Problematica a fost prezentata pe larg in ziarul tiparit astazi 19.07.2016 in cotidianul central Evenimentul Zilei, ocazie cu care multumim echipei de redactie.

Evaluarea Nationala va ajunge pe masa judecatorilor

Evaluarea Nationala va ajunge pe masa judecatorilor

Miercuri, 06.07.2016, am fost contactat de catre o mamica care m-a rugat sa ii reprezint fiica in varsta de 14 ani in lupta cu Ministerul Educatiei privind abuzul pe care acest minister il face raportat la elevii, absolventi de clasa a VIII-a, care au sustinut Evaluarea Nationala in cursul anului 2016.

Astfel din analiza documentelor, impreuna cu alti colegi, a reiesit faptul ca Ministerul Educatiei a adoptat  Ordinul nr.5.081 din 31 august 2015 privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a în anul şcolar 2015-2016  care face trimitere la Metodologia aprobata de catre acelasi minister in anul 2010, respectiv Ordinul nr. 4.801 din 31 august 2010 privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a în anul şcolar 2010-2011.

Cazul este unul destul de simplu si cred ca foarte des intalnit in practica avocatilor specializati in lupta cu abuzurile savarsite de catre institutiile statului:

Elevul sustine o proba, sa spunem proba de Matematica, la care obtine o nota. De exemplu 9,15. Formuleaza o contestatie, care este admisa, de unde primeste inca 35 de sutimi, respectiv obtine nota 9,50 la acea proba. Dar potrivit normelor expuse mai sus la nota finala este inscrisa tot nota initiala pe motiv ca elevul nu a castigat mai mult de 50 de sutimi in urma solutionarii contestatiei.

Din punctul meu de vedere aceasta norma metodologica adoptata de catre Ministerul Educatiei prin intermediul Ordinul nr. 4.801 din 31 august 2010 este nelegala, abuziva si deschide usa nedreptatilor si coruptiei, pornind de la faptul ca elevul evaluat nu are nicio vina intrucat lucrarea sa nu a  fost corectata intr-un mod just de catre profesorul care a notat-o. Pe de alta parte daca elevul obtinea nota 9,50 la proba respectiva si formula contestatie in urma carei obtinea si 1 sutime, nota finala era 9,51. Chestiune extrem de nedreapta si discriminatorie de altfel intrucat Ministerul nu a precizat care au fost elementele care au condus la o asemenea discriminare intre elevii care obtin nota 9,49 si cei care obtin nota 9,50.

Fie ca vorbim 20, 10 sau chiar 5 sutimi, ele pot fi decisive pentru un elev care doreste sa acceada la un liceu bun si de renume. In speta este vorba de mai mult de 20 de sutimi, mai exact este vorba de 35 de sutimi de care elevul a fost privat in mod abuziv de catre comisia de evaluare si astfel i s-a ingradit dreptul de a candida pe un loc meritat intr-un liceu in care media de admitere este mai mare.

Pe cale de consecinta am procedat la depunerea unei plangeri prealabile la Ministerul Educatiei si la Inspectoratul Scolar General al Municipiului Bucuresti prin intermediul careia i-am rugam sa nu incalce legea si sa acorde nota elevului obtinuta ca efect al solutionarii contestatiei.

Evaluarea Nationala va ajunge pe masa judecatorilor

Evaluarea Nationala va ajunge pe masa judecatorilor

Nu am sa intru in chestiuni extrem de tehnice legate de cazul prezentat intrucat aceste aspecte vor fi expuse in fata instantei de judecata, dar consider ca subiectul este unul de interes major intrucat afecteaza toti elevii de clasa a VIII-a. Intr-un articol ulterior o sa pun la dispozitia persoanelor interesate detaliile tehnice cu privire la modalitatea prin care si alti parinti se pot implica in aceasta problema, prin formularea unei cereri de interventie in dosarul pe care o sa il promovam.

Problematica a fost abordata, si tratata cu generozitate in presa centrala, de catre cotidianul Evenimentul Zilei, link aici, ocazie cu care multumesc colectivului redactional care a inteles pe deplin drama copiilor si faptul ca in cadrul acestui minister se produc abuzuri impotriva elevilor nevinovati. Subiectul a fost preluat si de catre doamna Deputat Andreea Paul care a relatat despre aceasta nedreptate in editorialul din 12.07.2016 publicat pe www.stiripesurse.ro, link aici.

“Nu contează, în acest context, dacă în urma contestațiilor au fost mai multe măriri sau mai multe micșorări de note. Important și îngrijorător, ba chiar de-a dreptul revoltător, este faptul că situațiile în care nota inițială a fost confirmată la virgulă în urma contestației au fost extrem de rare – în jur de 7%. Abia în 7 cazuri din 100 putem spune că notele obținute sunt cele corecte! Priviți situația și așa: în 93% din cazuri, elevii de clasa a VIII-a, care au dat examenul de intrare în liceu, au fost notați greșit. 93%! Concluzia dramatică este că ierarhia rezultată în urma modernului sistem de evaluare națională și repartizare electronică este eronată. Este un rateu incredibil al evaluării naționale.” spune Andreea Paul.

O afirmatie cu un puternic impact in aceasta speta a fost facuta si de catre fostul Ministru al Educatiei, Sorin Cimpeanu, care in anul 2015 a promis ca va modifica Metodologia referitoare la corectarea lucrarilor sustinute in cadrul examenelor nationale. Potrivit sustinerilor acestuiaAm cerut reanalizarea procedurii privind cele 50 de sutimi care fac diferenţa pentru a primi un punct, la recorectare. Este frustrant să ştii că, la recorectare ai primit 10 sutimi, să zicem, dar nu poţi beneficia de ele, iar tu intri în competiţie cu nota nemodificată. Acest lucru poate şi trebuie să fie modificat la nivelul metodologiei de anul viitor”.

In concluzie as avea rugamintea sa popularizati subiectul, pe motiv ca este unul de interes general, chiar national, mai cu seama cu cat Ministerul Educatiei se prevaleaza de Ordinul nr. 4.801 din 31 august 2010 care a fost adoptat in baza Legii invatamantului nr.84/1995, act normativ abrogat de art.361 din Legea nr.1 din 05/01/2011 la data de 09 Februarie 2011.

Intrucat Ordinul nr. 4.801 din 31 august 2010 este un act subsecvent Legii nr.84/1995, acesta urmeaza calea actului initial, adica a Legii, si ca atare este abrogat la randul sau inca din 09 Februarie 2011.

DECIZIE nr. 11 din 5 mai 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal, conform Deciziei nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale

DECIZIE nr. 11 din 5 mai 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal, conform Deciziei nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale

EMITENT: ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE – COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT ÎN MATERIE PENALĂ
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 23 iunie 2016

Data intrării în vigoare: 23 Iunie 2016

Dosar nr. 1.104/1/2016
S-a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova – Secţia penală şi pentru cauze cu minori, prin încheierea de şedinţă din data de 26 februarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 4.493/311/2015 prin care, în temeiul art. 475 din Codul de procedură penală, se solicită Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: “dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal, conform Deciziei nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale, în cazul pluralităţii de infracţiuni constând într-o infracţiune pentru care potrivit Codului penal anterior a fost aplicată printr-o hotărâre definitivă o pedeapsă cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei conform art. 86^1 din Codul penal anterior şi, respectiv, o infracţiune săvârşită în termenul de încercare, pentru care legea penală mai favorabilă este considerată legea nouă, stabilirea şi executarea pedepsei rezultante în urma revocării suspendării sub supraveghere se realizează potrivit dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal raportat la art. 86^4 alin. 1 din Codul penal anterior sau conform art. 96 alin. (4) şi (5) din Codul penal actual.” Continue reading

HG nr. 395 din 2 iunie 2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice

HG nr. 395 din 2 iunie 2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 423 din 6 iunie 2016

Data intrării în vigoare:
06 Iunie 2016

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 233 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Continue reading

DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare

DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare

Completul competent să judece recursul în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 13/2014 este legal constituit, conform dispoziţiilor art. 473 alin. (1) din Codul de procedură penală şi conform art. 27^2 alin. (2) lit. b) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.
Şedinţa este prezidată de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, doamna judecător Livia Doina Stanciu.
La şedinţa de judecată participă doamna Justina Condoiu, procuror în cadrul Serviciului judiciar penal, Secţia Judiciară din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
La şedinţa de judecată participă doamna Veronica Junger, magistrat-asistent în cadrul Completului pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii, conform art. 27^3 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare. Continue reading

Legea nr.98 din 2016 privind achiziţiile publice

Legea nr.98 din 2016 privind achiziţiile publice

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 390 din 23 mai 2016
Data intrării în vigoare: 26 Mai 2016
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAP. I
Dispoziţii generale
SECŢIUNEA 1
Obiect, scop şi principii
ART. 1
Prezenta lege reglementează modul de realizare a achiziţiilor publice, procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică şi de organizare a concursurilor de soluţii, instrumentele şi tehnicile specifice care pot fi utilizate pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică, precum şi anumite aspecte specifice în legătură cu executarea contractelor de achiziţie publică. Continue reading

OUG nr.18 din 18 mai 2016 pentru modificarea si completarea Codului Penal si Codului de Procedura Penala

OUG nr.18 din 18 mai 2016 modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară
Data intrării în vigoare: 23 Mai 2016

Având în vedere faptul că, de la intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală, denumit în continuare CPP, şi până în prezent a fost adoptat un număr semnificativ de decizii ale Curţii Constituţionale, care au produs un impact semnificativ asupra codului şi care necesită intervenţie legislativă asupra unor instituţii importante precum:
a) participarea procurorului sau a unor părţi în procesul penal la unele etape procedurale: Decizia Curţii Constituţionale nr. 76/2015 prin care s-a constatat că soluţia legislativă de excludere a procurorului de la dezbaterea contradictorie a probelor cuprinsă în art. 374 alin. (7) teza a doua din CPP este neconstituţională, Decizia Curţii Constituţionale nr. 166/2015 prin care s-au declarat neconstituţionale prevederile art. 549^1 potrivit cărora judecătorul de cameră preliminară se pronunţă “în camera de consiliu, fără participarea procurorului ori a persoanelor prevăzute la alin. (2)”, respectiv instanţa ierarhic superioară ori completul competent se pronunţă “fără participarea procurorului şi a persoanelor prevăzute la alin. (2)”, Decizia Curţii Constituţionale nr. 423/2015 prin care s-a constatat, cu privire la art. 488^4 alin. (5) din CPP, că soluţia legislativă potrivit căreia contestaţia privind durata procesului penal se soluţionează “fără participarea părţilor şi a procurorului” este neconstituţională, Decizia Curţii Constituţionale nr. 542/2015 cu privire la art. 431 alin. (1) din CPP prin care s-a constatat că admisibilitatea în principiu a contestaţiei în anulare se examinează de către instanţă “fără citarea părţilor” este neconstituţională, Decizia Curţii Constituţionale nr. 496/2015 prin care, cu referire la art. 335 alin. (4), s-a constatat că soluţia legislativă potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară hotărăşte “fără participarea procurorului şi a suspectului sau, după caz, a inculpatului” este neconstituţională; Continue reading

Decizia Nr.11 din 15 ianuarie 2015 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.1121 alin.(2) lit.a) din Codul penal

Decizia Nr.11 din 15 ianuarie 2015 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.1121 alin.(2) lit.a) din Codul penal

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art.1121 alin.(2) lit.a) din Codul penal, excepție ridicată direct de Avocatul Poporului și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr.1.236 D/2014.
2. La apelul nominal răspunde pentru autorul excepției de neconstituționalitate doamna consilier Ecaterina Mirea, cu împuternicire depusă la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției de neconstituționalitate, care susține că dispozițiile art.1121 alin.(2) lit.a) din Codul penal sunt constituționale în măsura în care confiscarea extinsă nu se aplică asupra bunurilor dobândite înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.63/2012 pentru modificarea și completarea Codului penal al României și a Legii nr.286/2009 privind Codul penal. Se arată că aplicarea textului criticat bunurilor dobândite înaintea datei intrării în vigoare a Legii nr.63/2012 contravine dispozițiilor art.15 alin.(2) și art.147 alin.(4) din Constituție. Se susține că prevederile art.1121 alin.(2) lit.a) din Codul penal sunt identice cu cele ale art.1182 alin.2 lit.a) din Codul penal din 1969 cu privire la care Curtea Constituțională a pronunțat Decizia nr.356 din 25 iunie 2014, prin care a constatat că textul legal supus controlului de constituționalitate încalcă, printre altele, principiul constituțional al neretroactivității legii și că acesta este constituțional în Continue reading

DECIZIE nr. 169 din 24 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 142 alin. (1) teza întâi şi art. 145 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură civilă

DECIZIE nr. 169 din 24 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 142 alin. (1) teza întâi şi art. 145 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură civilă

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 142 alin. (1) teza întâi şi art. 145 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Alina Corina Bucur în Dosarul nr. 543/33/2015 al Curţii de Apel Cluj – Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.008D/2015.
2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 3 martie 2016, în prezenţa reprezentantului autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, avocat Mihaela Elena Burzo din Baroul Cluj, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, şi a reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, a dispus, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, amânarea pronunţării pentru 24 martie 2016, dată la care a pronunţat prezenta decizie. Continue reading