Modul în care se poate obţine o viză de şedere pe teritoriul României, precum şi posibilitatea de prelungire a acesteia sunt reglementate de O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.

Viza dă dreptul titularului de a intra pe teritoriul României numai în situaţia în care, în momentul prezentării acestuia în punctul de trecere a frontierei de stat, se constată de către organele Poliţiei de Frontieră Române că nu există vreunul dintre motivele nepermitere a intrării în România.

Cererea de acordare a vizei trebuie să fie însoţită de documentul de trecere a frontierei de stat, valabil, în care să poată fi aplicată viza, de documente care să justifice scopul şi condiţiile călătoriei, precum şi de dovada că posedă mijloace de întreţinere pe timpul şederii în România şi pentru a părăsi teritoriul României.

Pot fi acceptate ca dovadă a mijloacelor de întreţinere sumele de bani în valută convertibilă, cecuri de călătorie, carnete de cec asupra unui cont în devize, cărţi de credit cu extrasul de cont pentru acestea, emis cu cel mult două zile înaintea solicitării vizei sau orice alte mijloace care dovedesc existenţa resurselor financiare corespunzătoare.

MOTIVELE DE NEPERMITERE A INTRĂRII ÎN ROMÂNIA

1. Străinilor li se refuză intrarea pe teritoriul statului român dacă:

a) nu îndeplinesc următoarele condiţii:

– posedă un document valabil de trecere a frontierei de stat, care este acceptat de statul român;

– posedă viza română acordată în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă sau, după caz, posedă permis de şedere valabil, dacă prin înţelegeri internaţionale nu s-a stabilit altfel;

– prezintă, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, documente care justifică scopul şi condiţiile şederii lor şi care fac dovada existenţei unor mijloace corespunzătoare atât pentru întreţinere pe perioada şederii, cât şi pentru întoarcerea în ţara de origine sau pentru tranzitul către alt stat în care există siguranţa că li se va permite intrarea;

– prezintă garanţii că li se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinaţie sau că vor părăsi teritoriul României, în cazul străinilor aflaţi în tranzit;

– nu sunt incluşi în categoria străinilor împotriva cărora s-a instituit măsura interzicerii intrării în România sau care au fost declaraţi indezirabili;

– nu prezintă un pericol pentru apărarea şi siguranţa naţională, ordinea, sănătatea ori morala publică.

b) sunt semnalaţi de organizaţii internaţionale la care România este parte, precum şi de instituţii specializate în combaterea terorismului că finanţează, pregătesc, sprijină în orice mod sau comit acte de terorism;

c) există indicii că fac parte din grupuri infracţionale organizate cu caracter transnaţional sau că sprijină în orice mod activitatea acestor grupuri;

d) există motive serioase să se considere că au săvârşit sau au participat la săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii ori a unor crime de război sau crime contra umanităţii, prevăzute în convenţiile internaţionale la care România este parte.

2. Autorităţile competente pot refuza intrarea străinilor pe teritoriul statului român şi în următoarele situaţii:

a) au săvârşit infracţiuni în perioada altor şederi în România ori în străinătate împotriva statului sau a unui cetăţean român;

b) au introdus ori au încercat să introducă ilegal în România alţi străini;

c) au încălcat anterior, în mod nejustificat, scopul declarat la obţinerea vizei sau, după caz, la intrarea pe teritoriul României;

EXCEPŢII DE LA REGIMUL OBLIGATIVITĂŢII VIZELOR

Cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului economic european li se poate permite intrarea pe teritoriul României fără să fie necesară:

– prezentarea documentelor care justifică scopul şi condiţiile şederii lor şi care fac dovada existenţei unor mijloace corespunzătoare atât pentru întreţinere pe perioada şederii, cât şi pentru întoarcerea în ţara de origine sau pentru tranzitul către alt stat în care există siguranţa că li se va permite intrarea;

– prezentarea garanţiilor că li se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinaţie sau că vor părăsi teritoriul României, în cazul străinilor aflaţi în tranzit;

Străinilor care staţionează în zonele de tranzit internaţional ale aeroporturilor, în zonele de tranzit la frontiera de stat sau în centrele de cazare care au regimul zonei de tranzit ori pe navele sau ambarcaţiunile ancorate în porturi maritime şi fluviale nu li se aplică prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă referitoare la condiţiile de intrare şi de şedere a străinilor pe teritoriul României.

Intrarea străinilor pe teritoriul României se poate face prin orice punct de trecere a frontierei de stat deschis traficului internaţional de persoane.@

Trecerea frontierei de stat române de către străini se poate face şi prin alte locuri, în condiţiile stabilite prin acorduri şi înţelegeri între România şi alte state.

TIPURI DE VIZE

1. Viza de tranzit aeroportuar

Viza de tranzit aeroportuar este obligatorie pentru cetăţenii statelor cuprinse în lista care se întocmeşte de către Ministerul Afacerilor Externe în acord cu reglementările Uniunii Europene cu privire la măsurile pentru tranzitul pe aeroporturi. Acelaşi regim se aplică şi străinilor care, fără a fi cetăţeni ai acestor state, sunt în posesia unui document de trecere a frontierei de stat eliberat de autorităţile statelor respective.

2. Viza de tranzit

Viza de tranzit este viza care permite unui străin să tranziteze teritoriul României. Viza de tranzit poate fi eliberată pentru unul sau două tranzituri, fără ca durata fiecărui tranzit să depăşească 5 zile.

3. Viza de scurtă şedere

Viza de scurtă şedere este viza care permite străinilor să intre pe teritoriul României în vederea unei şederi neîntrerupte sau a mai multor şederi a căror durată totală să nu depăşească 90 de zile în decurs de 6 luni de la data primei intrări. Acest tip de viză poate fi eliberat cu una sau mai multe călătorii.

În cazul străinilor care călătoresc în mod frecvent în România, pentru relaţii de afaceri-cooperare, la solicitarea autorităţilor administrative centrale sau a societăţilor comerciale cu mare capacitate economico-financiară, viza de scurtă şedere cu intrări multiple poate fi acordată şi pe o perioadă de un an. Şi în această situaţie durata şederii nu poate depăşi 90 de zile în decurs de 6 luni.

Viza de scurtă şedere se acordă pentru următoarele scopuri:

a) misiune – străinilor care, pentru raţiuni ce ţin de funcţia lor politică, administrativă sau de utilitate publică, trebuie să se deplaseze în România. Acest tip de viză se eliberează străinilor care îndeplinesc funcţii în cadrul guvernelor, administraţiilor publice sau organizaţiilor internaţionale, precum şi pentru cei care, prin scopul şederii lor în România, prezintă interes pentru relaţiile dintre statul român şi statul de apartenenţă. Acest tip de viză se poate elibera şi membrilor de familie care îi însoţesc pe aceştia;

b) turism – pentru străinul care urmează să călătorească în România pentru motive turistice;

c) vizită – pentru străinul care intenţionează să se deplaseze în România în vizită la cetăţeni români sau străini posesori ai unui permis de şedere valabil;

d) afaceri – pentru străinul care intenţionează să călătorească în România în scopuri economice sau comerciale, pentru contracte ori tratative, pentru învăţarea sau verificarea folosirii şi funcţionării bunurilor achiziţionate ori vândute în cadrul contractelor comerciale şi de cooperare industrială, precum şi pentru străinul care este sau urmează să devină asociat ori acţionar al unei societăţi comerciale din România;

e) transport – pentru străinul care urmează să călătorească pentru perioade scurte, în scopul desfăşurării unor activităţi profesionale legate de transportul de mărfuri sau de persoane;

f) activităţi sportive – pentru străinul care urmează să intre în România pe o durată limitată în vederea participării la competiţii sportive;

g) activităţi culturale, ştiinţifice, umanitare, tratament medical de scurtă durată sau alte activităţi care nu contravin legilor române – în condiţiile justificării prezenţei în România.

Dreptul de şedere pe teritoriul României, conferit străinului prin viza de scurtă şedere, nu poate fi prelungit.

4. Viza de lungă şedere

Viza de lungă şedere se acordă străinilor, la cerere, pe o perioadă de 90 de zile, cu una sau mai multe călătorii, pentru următoarele scopuri:

a) desfăşurarea de activităţi economice – străinilor care urmează să desfăşoare activităţi economice în mod independent sau în cadrul unor asociaţii familiale, în condiţiile legii privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice de către persoane fizice;

b) desfăşurarea de activităţi profesionale – străinilor care au dreptul de a exercita în mod individual profesii pe teritoriul României în baza unor legi speciale;

c) desfăşurarea de activităţi comerciale – străinilor care sunt sau urmează să devină acţionari sau asociaţi cu atribuţii de conducere şi administrare a unor societăţi comerciale din România;

d) angajare în muncă – străinilor care urmează să intre în România în vederea încadrării în muncă. Viza acordată în acest scop se va elibera şi sportivilor care urmează să evolueze în cadrul unor cluburi sau echipe din România, în baza unui contract individual de muncă;

e) studii – străinilor care urmează să intre în România pentru a urma cursuri în învăţământul preuniversitar, universitar sau postuniversitar, după caz, ori pentru obţinerea unor titluri ştiinţifice în cadrul instituţiilor de stat sau particulare acreditate, potrivit legii;

f) reîntregirea familiei – străinilor care urmează să intre în România în scopul redobândirii unităţii familiale;

g) intrarea în România a străinilor căsătoriţi cu cetăţeni români;

h) activităţi religioase sau umanitare – străinilor care urmează să intre în România pentru a desfăşura activităţi în domeniul cultelor recunoscute sau în scop umanitar;

i) alte scopuri – străinilor transferaţi temporar de către companiile străine, lucrătorilor stagiari sau sezonieri, străinilor care urmează tratament medical de lungă durată, străinilor a căror prezenţă pe teritoriul României este necesară din interese de siguranţă naţională şi celor care desfăşoară alte activităţi care nu contravin legilor române.

Viza de lungă şedere permite străinilor intraţi pe teritoriul României să solicite prelungirea dreptului de şedere temporară şi să obţină un permis de şedere.

5. Viza diplomatică şi viza de serviciu

Viza diplomatică şi viza de serviciu permit intrarea în România, pentru o şedere, de regulă, de lungă durată, străinilor titulari ai unui paşaport diplomatic, respectiv de serviciu, care urmează să îndeplinească o funcţie oficială ca membri ai unei reprezentanţe diplomatice sau ai unui oficiu consular al statului de apartenenţă în România.

Aceste tipuri de vize se eliberează titularilor de paşapoarte diplomatice, respectiv de serviciu sau asimilate acestora, la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe al statului trimiţător sau a unei reprezentanţe diplomatice ori consulare a acestuia, precum şi membrilor de familie, împreună cu care titularul locuieşte, şi sunt valabile pe perioada misiunii sau în conformitate cu înţelegerile bilaterale la care România este parte.

6. Viza colectivă

Viza colectivă este o viză de tranzit sau de scurtă şedere acordată în scop turistic şi pentru o perioadă care să nu depăşească 30 de zile, eliberată unui grup de străini, constituit anterior solicitării, cu condiţia ca membrii acestuia să intre, să rămână şi să părăsească teritoriul României în grup.

Acest tip de viză este eliberat pentru grupuri compuse dintr-un număr de minimum 5 şi maximum 50 de persoane. Conducătorul grupului trebuie să dispună de un paşaport individual şi, după caz, de o viză individuală.

În cazul unor grupuri organizate de elevi care sunt cetăţeni ai unor state pentru care există obligativitatea vizei şi sunt rezidenţi într-un stat membru al Uniunii Europene, care călătoresc în România, în cadrul unor excursii şcolare sau se află în tranzit, se poate permite intrarea fără viză, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) grupul să fie însoţit de un cadru didactic din partea şcolii care organizează excursia;

b) să existe o listă oficială a participanţilor după care aceştia să poată fi identificaţi;

c) participanţii să fie în posesia unor documente valabile de trecere a frontierei de stat.

ORGANELE COMPETENTE SĂ ACORDE VIZA ROMÂNĂ

1. Viza română se acordă de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din străinătate, cu aprobarea prealabilă a Ministerului Afacerilor Externe.

Misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din străinătate pot acorda viza de scurtă şedere, fără aprobarea prealabilă a Ministerului Afacerilor Externe, străinilor care nu au nevoie de viză pentru a intra pe teritoriile statelor membre ale Uniunii Europene.

2. Vizele de scurtă şedere şi de tranzit se pot acorda, cu titlu de excepţie, şi de către organele poliţiei de frontieră, în punctele de trecere a frontierei de stat, numai în următoarele situaţii:

a) în caz de urgenţă, determinată de dezastre, calamităţi naturale sau accidente;

b) în caz de deces sau îmbolnăviri grave ale rudelor apropiate, dovedite cu documente corespunzătoare;

c) în cazul echipajelor şi pasagerilor navelor sau aeronavelor, aflate în situaţii deosebite, care sunt nevoite să acosteze ori să aterizeze ca urmare a unor defecţiuni, intemperii sau pericol de atac terorist;

d) în cazul funcţionarilor care aparţin unor organizaţii internaţionale şi au fost delegaţi să îndeplinească misiuni oficiale în România într-un interval de timp scurt;

e) în cazul participanţilor la acţiunile internaţionale organizate în România, când intervalul de timp dintre informarea participanţilor şi data acţiunii nu permite obţinerea vizelor de intrare. În această situaţie vizele vor fi acordate cu avizul prealabil al Autorităţii pentru străini, solicitat de organizator, şi cu informarea ulterioară a Ministerului Afacerilor Externe;

f) în cazul marinarilor străini care urmează să fie repatriaţi la încetarea contractului de muncă sau în cazul efectuării schimburilor de echipaje.

Vizele prezentate la pct. 2 se pot acorda pentru perioade care să nu depăşească:

– 10 zile, în cazul vizei de scurtă şedere;

– 5 zile, în cazul vizei de tranzit.

ANULAREA ŞI REVOCAREA VIZEI

Viza poate fi anulată sau revocată, în străinătate de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, iar în ţară de către Direcţia relaţii consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, la solicitarea motivată a organelor poliţiei de frontieră, cu ocazia controlului pentru trecerea frontierei de stat, ori a Autorităţii pentru străini atunci când străinii se află pe teritoriul statului român. Punerea în executare a măsurii anulării sau revocării vizei în ţară se face de către organele poliţiei de frontieră ori, după caz, ale Autorităţii pentru străini.

1. Autorităţile competente (arătate la alineatul de mai sus) pot lua măsura anulării vizei în următoarele situaţii:

a) se constată că la data solicitării vizei străinii nu îndeplineau condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă;

b) străinii au obţinut viza de intrare pe baza unor documente sau informaţii false;

c) străinii au introdus sau au încercat să introducă ilegal în România alţi străini ori au înlesnit transportul sau cazarea acestora;

d) străinii au încălcat reglementările vamale sau cele privind frontiera de stat.

2. Măsura revocării vizei poate fi dispusă de către autorităţile competente în următoarele situaţii:

a) străinii nu mai îndeplinesc condiţiile cerute la acordarea vizei;

b) nu se respectă scopul pentru care a fost acordată viza de intrare;

c) după acordarea vizei străinii au fost declaraţi indezirabili.

Decizia de anulare sau, după caz, de revocare a vizei se comunică străinului, în scris, împreună cu motivele care au stat la baza acesteia, de către misiunea diplomatică sau oficiul consular care a acordat viza, atunci când solicitantul se află în străinătate, de către organele poliţiei de frontieră, atunci când acesta se află în punctul de trecere a frontierei de stat, şi de către Autoritatea pentru străini, prin dispoziţia de părăsire a teritoriului, atunci când cel în cauză se află în România. De la data comunicării, anularea produce efecte retroactive, iar revocarea produce efecte numai pentru viitor.

Cu ocazia comunicării deciziei se aplică pe viză ştampila cu inscripţia “ANULAT”.

La controlul pentru trecerea frontierei de stat organele poliţiei de frontieră limitează perioada de valabilitate a vizei în situaţia în care constată că străinul nu posedă mijloacele de întreţinere pentru întreaga perioadă de valabilitate a acesteia. Limitarea vizei se materializează prin înscrierea pe viză a perioadei pentru care străinul are mijloace de întreţinere, potrivit legii.

CONDIŢIILE ŞI DOCUMENTELE NECESARE ACORDĂRII VIZEI

1. Condiţii de acordare a vizei de tranzit aeroportuar

Viza de tranzit aeroportuar se acordă de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, cu aprobarea prealabilă a Direcţiei relaţii consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, cetăţenilor proveniţi din statele prevăzute în lista întocmită de Ministerul Afacerilor Externe în acest scop, în condiţiile existenţei vizei unui stat terţ, care permite străinilor continuarea călătoriei. Această viză se poate acorda în condiţiile prezentării biletului de avion valabil până la destinaţie şi permite străinilor rămânerea în zona aeroportuară cel mult 5 zile.

Acest tip de viză nu este necesar în cazul:

a) membrilor echipajelor aeronavelor;

b) posesorilor de paşapoarte diplomatice şi de serviciu sau asimilate acestora;

c) posesorilor de permise de rezidenţă sau documente echivalente eliberate de statele membre ale Uniunii Europene;

d) posesorilor de vize eliberate de un stat membru al Uniunii Europene.

2. Condiţii de acordare a vizei de tranzit

Viza de tranzit se acordă solicitanţilor în următoarele condiţii:

a) sunt în posesia vizei unui stat terţ şi, dacă este cazul, a unui stat limitrof României, care permite străinilor continuarea călătoriei;

b) posedă bilet de călătorie valabil până la destinaţie sau prezintă permisul de conducere, cartea verde şi documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto.

Sunt exceptaţi de la îndeplinirea condiţiei de la lit. b) însoţitorii conducătorilor auto, care călătoresc împreună cu aceştia.

3. Condiţii de acordare a vizelor de scurtă şedere

În funcţie de scopul pentru care a fost solicitată viza de scurtă şedere, este necesară îndeplinirea următoarelor condiţii:

a) misiune – viza se acordă străinilor care, pentru raţiuni ce ţin de funcţia lor politică, administrativă sau de utilitate publică, trebuie să se deplaseze în România. Acest tip de viză se eliberează străinilor care îndeplinesc funcţii în cadrul guvernelor, administraţiilor publice sau organizaţiilor internaţionale, precum şi pentru cei care, prin scopul şederii lor în România, prezintă interes pentru relaţiile dintre statul român şi statul de apartenenţă. Acest tip de viză se poate elibera şi membrilor de familie care îi însoţesc pe aceştia.

Se acordă numai de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României;

b) turism – viza se acordă străinilor dacă prezintă:

– voucher sau o rezervare fermă la o unitate de cazare turistică;

– bilet de călătorie valabil până la destinaţie sau permisul de conducere, cartea verde şi documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto (unde este cazul);

– asigurare medicală;

– dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 100 euro/zi ori echivalentul în valută convertibilă, pentru întreaga perioadă.

c) vizită – viza se acordă străinilor dacă prezintă:

– bilet de călătorie valabil până la destinaţie sau permisul de conducere, cartea verde şi documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto (unde este cazul);

– asigurare medicală;

– dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 100 euro/zi ori echivalentul în valută convertibilă, pentru întreaga perioadă;

– dovada asigurării condiţiilor de cazare, sub forma unei rezervări ferme la o unitate de cazare, a unui act de proprietate sau de închiriere a unei locuinţe în România pe numele solicitantului sau, după caz, a unei declaraţii notariale a persoanei vizitate, însoţită de copia legalizată a actelor de spaţiu;

d) afaceri – viza se acordă străinilor dacă prezintă:

– bilet de călătorie valabil până la destinaţie sau permisul de conducere, cartea verde şi documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto (unde este cazul);

– asigurare medicală;

– documente doveditoare privind scopul călătoriei;

– mijloace de întreţinere în cuantum de 100 euro/zi ori echivalentul în valută convertibilă, pentru întreaga perioadă;

– dovada asigurării condiţiilor de cazare.

e) transport – viza se acordă străinilor dacă prezintă:

– documente care să ateste profesia solicitantului, precum şi activitatea ce urmează a fi desfăşurată pe durata şederii;

– asigurarea medicală;

– permisul de conducere, cartea verde şi documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport;

– licenţă de transport şi licenţă de execuţie.

f) activităţi sportive – viza se acordă străinilor dacă prezintă:

– invitaţia organizatorilor, care să ateste asigurarea medicală şi a cazării;

– lista oficială a delegaţiei sportive străine, cu specificarea calităţii fiecărui membru;

– avizul direcţiei judeţene pentru tineret şi sport competente teritorial;

g) activităţi culturale, ştiinţifice, umanitare, tratament medical de scurtă durată sau alte activităţi care nu contravin legilor române – viza se acordă străinilor dacă prezintă:

– documente emise de instituţiile la care urmează să se deplaseze pentru a justifica prezenţa în România;

– bilet de călătorie valabil până la destinaţie sau permisul de conducere, cartea verde şi documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto (unde este cazul);

– dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 100 euro/zi ori echivalentul în valută convertibilă, pentru întreaga perioadă;

– asigurare medicală;

– dovada asigurării condiţiilor de cazare.

4. Condiţii de acordare a vizelor de scurtă şedere pe bază de invitaţie

Străinilor din statele cunoscute cu potenţial migrator ridicat, posesori de paşapoarte simple, li se poate acorda viză de scurtă şedere cu una sau mai multe călătorii, dacă prezintă misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare invitaţie scrisă din partea unei persoane fizice sau juridice, în următoarele scopuri:

a) vizită – pot face invitaţii cetăţenii români cu domiciliul în România sau străinii posesori ai unui permis de şedere valabil, cu prezentarea, după caz, a următoarelor documente:

– cartea de identitate pentru cetăţenii români sau permisul de şedere pentru străini, în original şi în copie;

– dovada asigurării condiţiilor de cazare;

– dovada posibilităţilor de asigurare a întreţinerii străinului invitat;

– copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat aparţinând străinului invitat;

– două fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale străinului invitat;

– certificat de cazier judiciar al străinului invitat sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, emis de autorităţile statului de provenienţă, tradus şi legalizat;

b) turism – pot face invitaţii, nominal pentru fiecare străin invitat, societăţile comerciale cu profil turistic, cu prezentarea următoarelor documente:

– certificatul de înmatriculare şi statutul societăţii comerciale, în original şi în copie;

– împuternicirea din partea societăţii comerciale pentru persoana desemnată să invite în numele acesteia;

– cartea de identitate sau permisul de şedere, după caz, al persoanei împuternicite;

– copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat aparţinând străinului invitat;

– două fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale străinului invitat;

– extrasul din cazierul judiciar al străinului invitat sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, emis de autorităţile statului de provenienţă, tradus şi legalizat;

c) afaceri – pot face invitaţii, de regulă, pentru 3 persoane simultan, societăţile comerciale cu sediul în România. În numele societăţilor comerciale pot invita numai persoanele care sunt desemnate, conform legii, să reprezinte societatea comercială ori sunt deţinătoare ale majorităţii capitalului social. În acest caz este necesară prezentarea următoarelor documente:

– certificatul de înmatriculare şi statutul societăţii comerciale, în original şi în copie;

– dovada calităţii persoanei care invită în numele societăţii comerciale;

– cartea de identitate sau permisul de şedere, după caz, al persoanei împuternicite;

– copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat aparţinând străinului invitat;

– două fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale străinului invitat;

– certificat de cazier judiciar al străinului invitat sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, emis de autorităţile statului de provenienţă, tradus şi legalizat;

– dovada asigurării condiţiilor de cazare a străinului invitat pe perioada şederii în România.

IMPORTANT!!

Pentru primirea vizei în scopurile arătate mai sus, pe lângă actele prezentate la acestea, mai este obligatoriu:

– constituirea unui depozit bancar în lei şi în valută, la dispoziţia Autorităţii pentru străini, în scopul acoperirii cheltuielilor ocazionate de returnarea străinilor invitaţi care nu părăsesc România în termenul de viză acordat.

Constituirea depozitelor bancare în ţară se face la instituţiile bancare cu care Ministerul de Interne a încheiat protocoale în acest sens.

Sumele necheltuite cu ocazia îndepărtării de pe teritoriul României se restituie deponentului, cu avizul Autorităţii pentru străini.

Societăţile comerciale de turism pot constitui şi depozite globale, cu avizul Autorităţii pentru străini.

Forma, conţinutul şi elementele de siguranţă ale invitaţiei se stabilesc de către Ministerul de Interne, care va asigura, prin Autoritatea pentru străini, confecţionarea formularelor.

Costul formularelor se suportă de către persoanele fizice sau juridice care invită.

Invitaţiile se completează în două exemplare şi se depun la sediul formaţiunilor teritoriale ale Autorităţii pentru străini, în vederea aprobării.

Aprobarea este condiţionată de verificarea documentelor prezentate şi a evidenţelor Autorităţii pentru străini, în scopul constatării îndeplinirii condiţiilor legale privind intrarea în România a străinilor în cauză şi, implicit, al prevenirii intrării în România a unor străini care nu prezintă suficiente garanţii că vor părăsi teritoriul la expirarea vizei.

Soluţionarea cererilor de aprobare a invitaţiilor se face în termen de 60 de zile de la data depunerii.

În cazul aprobării, un exemplar al invitaţiei va fi înmânat persoanei care invită, în scopul transmiterii către străinul invitat, iar Autoritatea pentru străini va informa în scris despre aceasta Direcţia relaţii consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Străinul poate solicita acordarea vizei în termen de 60 de zile de la aprobarea invitaţiei.

Nu se aprobă o nouă invitaţie depusă de un solicitant, indiferent de scopul acesteia, dacă una dintre persoanele invitate anterior de acesta nu a părăsit teritoriul ţării în termenul de valabilitate al vizei.

Vizele acordate pe bază de invitaţie permit şederea pe teritoriul României pe o perioadă de până la 90 de zile.

Excepţii de la procedura invitaţiei

Direcţia relaţii consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe poate aproba, cu avizul prealabil al Autorităţii pentru străini, exceptarea de la procedura invitaţiei pentru următoarele categorii de străini:

a) străinul minor al cărui părinte se află în posesia unui permis de şedere în România, cu condiţia ca acesta să fie valabil cel puţin 90 de zile de la data acordării vizei de intrare;

b) soţul/soţia şi părinţii străinului care se află în posesia unui permis de şedere în România, cu condiţia ca acesta să fie valabil cel puţin 90 de zile de la data acordării vizei de intrare;

c) străinul al cărui părinte este cetăţean român.

Direcţia relaţii consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe poate aproba acordarea vizei, fără avizul Autorităţii pentru străini, pentru următoarele categorii de străini:

a) străinii căsătoriţi cu cetăţeni români;

b) străinii posesori ai unui permis de şedere valabil în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene;

c) străinii posesori ai unui permis de şedere valabil în state pentru ai căror cetăţeni nu există obligativitatea vizei de intrare în statele membre ale Uniunii Europene;

d) străinii care au aplicate în documentul de trecere a frontierei de stat vize ale statelor membre ale Uniunii Europene sau ale statelor pentru ai căror cetăţeni nu există obligativitatea vizei de intrare în spaţiul Uniunii Europene, valabile cel puţin 3 luni de la data solicitării;

e) străinii care urmează să vină în România în scop de afaceri, la solicitarea autorităţilor administrative centrale, precum şi a societăţilor comerciale de notorietate care îşi asumă, prin act autentic, obligaţia suportării cheltuielilor privind asistenţa materială, medicală şi a celor de repatriere;

f) străinii care urmează să vină în România la solicitarea şi pe răspunderea misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare străine acreditate în România;

g) străinii pentru care s-a solicitat acordarea vizei, în scris, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare, din partea autorităţilor publice centrale sau a camerelor de comerţ străine;

h) persoanele pentru care s-a solicitat acordarea vizei în scris, la Direcţia relaţii consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, din partea următoarelor instituţii din România: Administraţia Prezidenţială, Parlament, Guvern şi alte autorităţi publice centrale, Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti, prefecturi, precum şi societăţi comerciale de notorietate, cu mare capacitate economico-financiară, care îşi asumă obligaţia suportării cheltuielilor privind asistenţa materială, medicală şi a celor de repatriere, printr-o scrisoare de garanţie;

i) şoferii de TIR;

j) personalităţile din diaspora românească şi descendenţii acestora.

5. Condiţii de acordare a vizelor de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi economice

Viza de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi economice se acordă străinilor care urmează să desfăşoare activităţi economice în mod independent sau în cadrul unor asociaţii familiale, în conformitate cu legea privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice de către persoane fizice, şi care prezintă următoarele documente:

– dovada îndeplinirii condiţiilor referitoare la atestarea pregătirii profesionale, prevăzute de legea privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice de către persoane fizice;

– asigurare medicală pe perioada valabilităţii vizei;

– certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică.

6. Condiţii de acordare a vizelor de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi profesionale

Viza de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi profesionale în mod individual se acordă străinilor care urmează să desfăşoare aceste activităţi în conformitate cu legile speciale care reglementează condiţiile de exercitare a profesiilor respective.

Acest tip de viză poate fi acordat străinilor care îndeplinesc următoarele condiţii:

– fac dovada îndeplinirii condiţiilor legale de exercitare a profesiilor respective;

– fac dovada faptului că în ţara de origine practică o profesie similară cu cea pe care intenţionează să o desfăşoare în România;

– prezintă dovada asigurării medicale pe perioada valabilităţii vizei;

– prezintă certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică.

7. Condiţii de acordare a vizelor de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi comerciale

Acest tip de viză se acordă, pe baza avizului Agenţiei Române pentru Investiţii Străine, străinilor care sunt sau urmează să devină acţionari ori asociaţi ai unor societăţi comerciale, cu atribuţii de conducere şi administrare a acestora.

Avizul Agenţiei Române pentru Investiţii Străine se acordă străinilor care îndeplinesc următoarele condiţii:

a) existenţa unui plan de afaceri care să cuprindă date referitoare la natura, amplasarea, durata activităţii avute în vedere, precum şi nevoile estimate de forţă de muncă;

b) dispun de fondurile necesare desfăşurării activităţii, în valoare de cel puţin 70.000 euro, în cazul în care urmează să devină acţionari, şi 50.000 euro, în cazul în care urmează să devină asociaţi într-o societate cu răspundere limitată;

c) activitatea să fie benefică economiei naţionale şi să se concretizeze în aporturi semnificative de capital, tehnologie şi crearea de locuri de muncă;

d) în ţara de origine practică o activitate similară sau apropiată cu cea pe care intenţionează să o desfăşoare în România.

Solicitarea de viză va fi însoţită de următoarele:

– avizul Agenţiei Române pentru Investiţii Străine;

– certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică;

– asigurare medicală pe perioada valabilităţii vizei.

Cererea însoţită de documentele arătate se depune la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României şi se transmite, prin intermediul Direcţiei relaţii consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Autorităţii pentru străini, pentru avizare conform competenţelor.

Avizul Agenţiei Române pentru Investiţii Străine are drept scop constatarea îndeplinirii condiţiilor tehnice şi de utilitate economică a activităţii ce urmează a fi desfăşurată de către străin.

8. Condiţii de acordare a vizelor de lungă şedere pentru angajare în muncă

Viza de lungă şedere pentru angajare în muncă se acordă străinilor pe baza avizului Oficiului pentru Migraţia Forţei de Muncă şi al Autorităţii pentru străini.

Avizul Oficiului pentru Migraţia Forţei de Muncă se eliberează, la solicitarea angajatorului, care trebuie să facă dovada faptului că desfăşoară o activitate legală în România, că nu are datorii şi că a făcut o selecţie legală, cu prezentarea dovezilor care să ateste acestea, precum şi cele legate de prezentarea actelor din care să rezulte calificarea profesională, vechimea în specialitate a străinului, faptul că este apt din punct de vedere medical să desfăşoare activitatea respectivă, că nu are antecedente penale şi că are cunoştinţe minime de limba română.

Solicitarea de viză trebuie să fie însoţită de următoarele documente:

a) avizul scris al Oficiului pentru Migraţia Forţei de Muncă;

b) dovada mijloacelor de întreţinere la nivelul a cel puţin trei salarii medii pe economia naţională;

c) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din ţara de domiciliu sau de reşedinţă;

d) asigurarea medicală pe perioada valabilităţii vizei.

Viza de lungă şedere pentru angajare în muncă se eliberează şi străinilor lucrători transfrontalieri în România.

9. Condiţii de acordare a vizelor de lungă şedere pentru studii

Viza de lungă şedere pentru studii poate fi acordată străinilor, la cerere, în limita locurilor stabilite, de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din ţara în care aceştia îşi au reşedinţa sau domiciliul.

Solicitarea trebuie să fie însoţită de următoarele documente:

a) scrisoarea de acceptare la studii din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării;

b) dovada achitării taxei de studii (excepţie fac bursierii);

c) dovada mijloacelor de întreţinere, în cuantum de 250 euro lunar, pentru întreaga perioadă înscrisă în viză, cu excepţia străinilor bursieri ai statului român, a străinilor cu un ascendent care a avut sau are cetăţenie română şi a situaţiilor când, pe bază de reciprocitate, s-a stabilit altfel;

d) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică.

10. Condiţii de acordare a vizelor de lungă şedere pentru reîntregirea familiei

Străinii, titulari ai unui drept de şedere în România, cu excepţia celor cărora li s-a acordat acest drept în scop de studii, pot solicita Autorităţii pentru străini reîntregirea familiei pentru:

– soţ;

– copiii minori, necăsătoriţi, rezultaţi din căsătorie ori din afara căsătoriei, precum şi cei adoptaţi de ambii sau numai de către unul dintre soţi, precum şi cei încredinţaţi ambilor ori numai unuia dintre soţi printr-o decizie a unei autorităţi competente din statul de origine, cu condiţia ca aceştia să fie în mod efectiv în grija oricăruia dintre soţi. Fac excepţie minorii în vârstă de peste 12 ani, adoptaţi după obţinerea de către solicitant a dreptului de şedere în România.

Cererea-tip se depune la formaţiunea teritorială a Autorităţii pentru străini în a cărei rază domiciliază sau îşi are reşedinţa solicitantul şi va fi însoţită de următoarele documente:

a) certificatul de căsătorie sau, după caz, dovada legăturii de rudenie;

b) declaraţia solicitantului, în formă autentică, din care să reiasă că membrii de familie vor locui împreună cu acesta;

c) copia permisului de şedere;

d) dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit;

e) dovada mijloacelor de întreţinere;

f) dovada achitării obligaţiilor către stat, inclusiv către creditorii bugetari;

g) asigurarea medicală a solicitantului.

În cazul în care există dubii cu privire la legătura de rudenie, Autoritatea pentru străini poate solicita şi alte dovezi pentru stabilirea acesteia.

Cererea se aprobă în cazul îndeplinirii următoarelor condiţii:

– să nu existe o stare de poligamie;

– solicitantul să deţină spaţiul de locuit corespunzător, în suprafaţă de cel puţin 12 m² pentru fiecare membru al familiei;

– solicitantul să posede mijloace de întreţinere, în cuantumul corespunzător categoriei dreptului de şedere al cărui titular este.

Cererea va fi soluţionată în termen de 3 luni de la data depunerii.

Aprobarea cererii va fi comunicată, în scris, atât solicitantului, în vederea transmiterii acesteia membrilor de familie interesaţi, cât şi Direcţiei relaţii consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, care nu va mai solicita un aviz ulterior al Autorităţii pentru străini.

În cazul respingerii cererii, motivele vor fi comunicate solicitantului, în scris.

Viza va fi eliberată de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din ţara în care membrii de familie îşi au reşedinţa sau domiciliul.

Solicitarea de viză va fi însoţită de următoarele documente:

– aprobarea Autorităţii pentru străini;

– dovada asigurării medicale pe perioada valabilităţii vizei;

– certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din ţara de domiciliu sau de reşedinţă a străinului.

11. Condiţii de acordare a vizelor de lungă şedere pentru activităţi umanitare sau religioase

Viza de lungă şedere pentru activităţi umanitare sau religioase se acordă străinilor, la cerere, de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din ţara în care aceştia îşi au reşedinţa sau domiciliul, în următoarele condiţii:

a) existenţa avizului Ministerului Culturii şi Cultelor ori, după caz, al Comisiei interdepartamentale pentru coordonarea şi sprijinirea activităţilor umanitare din cadrul Ministerului Sănătăţii şi Familiei;

b) dovada calităţii de reprezentant al unei organizaţii religioase legal înfiinţate în România sau al unei organizaţii umanitare;

c) dovada spaţiului de locuit şi a mijloacelor de întreţinere, la nivelul a trei salarii medii pe economia naţională;

d) dovada asigurării medicale şi că nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică;

e) prezentarea certificatului de cazier judiciar sau a altui document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din ţara de origine a străinului.

12. Condiţii de acordare a vizelor de lungă şedere pentru alte scopuri

Viza de lungă şedere pentru alte scopuri se acordă, la cerere, de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din ţara în care aceştia îşi au reşedinţa sau domiciliul, următoarelor categorii de străini:

a) celor transferaţi temporar de către o companie străină cu sediul pe teritoriul unui stat membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, la o reprezentanţă, sucursală ori filială a sa, aflată pe teritoriul României, sau la o societate comercială, persoană juridică de drept român, al cărei asociat/acţionar este compania-mamă, cu acelaşi obiect de activitate, dacă fac dovada că nu sunt în raporturi de muncă cu persoana juridică română;

b) celor al căror acces pe piaţa muncii din România este reglementat prin acorduri bilaterale încheiate de România cu alte state;

c) celor care urmează tratament medical de lungă durată, în cadrul instituţiilor medicale publice sau private, dacă prezintă scrisoare de acceptare din partea instituţiilor respective, în care să fie precizate diagnosticul şi durata tratamentului. Această viză poate fi acordată şi pentru un eventual însoţitor, care asistă străinul aflat în imposibilitatea de a se îngriji singur, dacă acest lucru este menţionat expres în scrisoarea de acceptare;

d) celor care desfăşoară alte activităţi ce nu contravin legilor române, dacă îşi justifică prezenţa pe teritoriul României.

Străinilor din categoriile arătate mai sus li se acordă viză dacă:

– prezintă dovada asigurării medicale pe perioada de valabilitate a vizei;

– prezintă dovada asigurării condiţiilor de cazare;

– prezintă certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din ţara de origine.

13. Condiţii de acordare a vizelor de lungă şedere pentru străini căsătoriţi cu cetăţeni români

Viza se poate acorda străinilor căsătoriţi cu cetăţeni români, cu condiţia să nu existe una dintre situaţiile de nepermitere a intrării prevăzute la art. 8, iar căsătoria să nu fie de convenienţă.

Viza se poate acorda străinilor căsătoriţi cu cetăţeni români, cu condiţia să nu existe una dintre situaţiile de nepermitere a intrării iar căsătoria să nu fie de convenienţă, adică încheiată cu singurul scop de a eluda condiţiile de intrare şi şedere a străinilor şi de a obţine dreptul de şedere pe teritoriul României.

PRELUNGIREA DREPTULUI DE ŞEDERE TEMPORARĂ ÎN ROMÂNIA

1. Condiţii

Străinilor care au intrat în România în baza unei vize de lungă şedere, precum şi celor care sunt exceptaţi de la obligativitatea obţinerii vizei de lungă şedere li se poate prelungi dreptul de şedere temporară de către Autoritatea pentru străini sau de formaţiunile sale teritoriale, în condiţiile prevăzute în prezenta secţiune.

Dreptul de şedere temporară în România se poate prelungi succesiv pentru perioade de până la un an, numai dacă:

a) sunt îndeplinite în continuare condiţiile cu privire la intrarea în România;

b) nu a intervenit, pe perioada şederii în România, vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării pe teritoriul României;

c) posedă document de călătorie valabil pentru perioada pentru care solicită acordarea sau prelungirea dreptului de şedere în România;

d) solicită acordarea sau prelungirea dreptului de şedere pentru acelaşi scop pentru care i s-a acordat viza sau i s-a prelungit dreptul de şedere în baza căruia se află pe teritoriul României;

e) a respectat anterior scopul pentru care i s-a aprobat şederea în România;

f) face dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit;

f¹) prezintă dovada asigurării medicale pe toată perioada pentru care solicită prelungirea dreptului de şedere temporară;

g) sunt îndeplinite condiţiile generale prevăzute în prezenta secţiune, precum şi condiţiile speciale de prelungire a dreptului de şedere în funcţie de scopul pentru care este solicitată aceasta.

Pe bază de reciprocitate, prelungirea dreptului de şedere se poate acorda şi pentru perioade mai mari de 1 an.

2. Solicitarea prelungirii dreptului de şedere temporară

Solicitanţii sunt obligaţi să depună cererile de prelungire a dreptului de şedere temporară, cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea termenului pentru care li s-a aprobat şederea, la formaţiunile teritoriale ale Autorităţii pentru străini de la locul de reşedinţă.

Cererea va fi însoţită de documentul de trecere a frontierei de stat, în original şi în copie, de certificat medical eliberat de o instituţie sanitară publică sau privată, din care să rezulte că nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică, de dovada spaţiului de locuit, a asigurării medicale şi a mijloacelor de întreţinere, precum şi de celelalte acte prevăzute în prezentul capitol, în funcţie de scopul pentru care solicită aprobarea şederii în România.

Dovada mijloacelor de întreţinere poate fi făcută cu adeverinţă de salariu, talon de pensie, declaraţie privind impozitul pe venitul global, extras de cont bancar ori alte documente echivalente.

Cererea va fi soluţionată în termen de 30 de zile de la data depunerii acesteia.

Dacă este necesar, solicitantul poate fi chemat la interviu. Neprezentarea în termen, din motive imputabile străinului, constituie motiv de respingere a cererii.

3. Refuzul prelungirii dreptului de şedere temporară în România

Dacă la data depunerii cererii nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile generale şi condiţiile speciale în funcţie de scopul şederii, prevăzute în prezenta secţiune, străinului i se refuză prelungirea dreptului de şedere temporară.

Decizia de refuz al prelungirii dreptului de şedere, precum şi motivele care au stat la baza acesteia se comunică solicitantului prin dispoziţia de părăsire a teritoriului României.

PRELUNGIREA DREPTULUI DE ŞEDERE TEMPORARĂ ÎN ROMÂNIA ÎN SITUAŢII SPECIALE

1. Prelungirea dreptului de şedere temporară

– pentru străinii care desfăşoară activităţi economice

Străinului intrat în România în scopul desfăşurării de activităţi economice în mod independent sau în cadrul unor asociaţii familiale i se prelungeşte dreptul de şedere temporară în acest scop, dacă:

a) prezintă autorizaţia de desfăşurare a activităţii, în original şi în copie, eliberată potrivit legii;

b) prezintă dovada deţinerii legale a spaţiului în care îşi desfăşoară activitatea;

c) face dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de cel puţin 250 euro lunar;

d) activitatea desfăşurată corespunde condiţiilor pentru care a fost acordat dreptul de şedere iniţial;

e) obiectul activităţii desfăşurate este cel iniţial ori o continuare sau un rezultat al acesteia;

f) prezintă dovada achitării obligaţiilor către stat, inclusiv către creditorii bugetari.

Cererea de prelungire a dreptului de şedere temporară trebuie însoţită de următoarele documente:

– autorizaţia de desfăşurare a activităţii, în original şi în copie, eliberată potrivit legii;

– dovada deţinerii legale a spaţiului în care îşi desfăşoară activitatea;

– documente care să ateste venituri personale în cuantum de cel puţin 250 euro lunar, obţinute din activitatea desfăşurată.

2. Prelungirea dreptului de şedere temporară

– pentru activităţi profesionale

Străinului intrat în România în scopul exercitării în mod individual a unei activităţi profesionale i se poate prelungi dreptul de şedere temporară, dacă îndeplineşte următoarele condiţii:

a) face dovada faptului că exercită în mod efectiv activitatea profesională în condiţiile prevăzute de legea specială;

b) prezintă documente care să ateste venituri personale în cuantum de cel puţin 250 euro lunar;

c) prezintă dovada achitării obligaţiilor către stat, inclusiv către creditorii bugetari.

3. Prelungirea dreptului de şedere temporară

– pentru desfăşurarea de activităţi comerciale

Străinului intrat în România în scopul desfăşurării de activităţi comerciale i se poate prelungi dreptul de şedere temporară, dacă:

a) prezintă documente care atestă investiţia realizată în conformitate cu planul de afaceri;

b) face dovada deţinerii legale a spaţiilor pentru sediul social şi pentru punctele de lucru, precum şi a faptului că în spaţiul declarat ca sediu social nu sunt înregistrate şi alte societăţi comerciale;

c) face dovada că este acţionar sau asociat al societăţii comerciale cu atribuţii de conducere şi administrare;

d) face dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de cel puţin 500 euro lunar şi a fondurilor necesare funcţionării societăţii comerciale, în conformitate cu obiectul de activitate şi planul de afaceri.

Prelungirile ulterioare ale dreptului de şedere temporară se pot acorda dacă străinul îndeplineşte următoarele condiţii:

a) activitatea desfăşurată corespunde condiţiilor pentru care a fost acordat dreptul de şedere iniţial;

b) obiectul activităţii desfăşurate este cel iniţial ori o continuare sau un rezultat al acestuia;

c) prezintă dovada achitării obligaţiilor către stat, inclusiv către creditorii bugetari.

d) cererile pentru prelungirile ulterioare ale dreptului de şedere temporară trebuie însoţite de următoarele documente:

– certificatul constatator, din care să rezulte calitatea solicitantului, denumirea şi sediul social al societăţii comerciale, menţiuni efectuate la comunicarea instanţelor de judecată, durata de funcţionare a societăţii comerciale. În certificatul constatator se va preciza dacă la adresa sediului social sunt înregistrate şi alte societăţi comerciale, precum şi raportul juridic dintre solicitant şi acestea;

– înscrierile de menţiuni prevăzute de lege, corespunzătoare modificărilor intervenite cu privire la actul constitutiv al societăţii comerciale;

– dovada deţinerii legale a spaţiului pentru sediul social şi a punctelor de lucru ale societăţii comerciale;

– documente din care să rezulte că investiţia este concretizată în aport de capital sau transfer de tehnologie, în valoare de cel puţin 50.000 euro ori crearea a cel puţin 10 locuri de muncă;

– documente care să ateste venituri personale în cuantum de cel puţin 500 euro lunar, obţinute din activitatea desfăşurată pe teritoriul României.

În cazul investiţiilor mai mari de 100.000 euro sau dacă au fost create peste 25 de locuri de muncă, dovada mijloacelor de întreţinere se poate face şi cu alte documente legale. Pentru investiţiile mai mari de 200.000 euro sau dacă au fost create peste 50 de locuri de muncă nu este necesară dovada mijloacelor de întreţinere.

În scopul dovedirii îndeplinirii condiţiilor financiare prevăzute în prezentul articol, Ministerul Finanţelor Publice va elibera, la cererea străinilor, certificate cuprinzând menţiuni referitoare la: cifra de afaceri, investiţii totale, contul de profit şi pierdere, dividende calculate şi plătite asociaţilor ori reinvestite conform datelor din situaţiile financiare, precum şi un certificat privind obligaţiile faţă de bugetul de stat. Pentru celelalte obligaţii datorate altor creditori bugetari, certificatele cuprinzând datele respective vor fi eliberate de către aceştia.

4. Prelungirea dreptului de şedere temporară

– pentru străinii angajaţi în muncă

Străinilor intraţi în România în scopul angajării în muncă li se prelungeşte dreptul de şedere temporară, dacă prezintă o cerere însoţită de:

a) permisul de muncă valabil, eliberat de Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncă;

b) contractul individual de muncă vizat de inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază îşi are sediul angajatorul.

Dreptul de şedere temporară se prelungeşte pentru aceeaşi perioadă pentru care s-a acordat permisul de muncă.

Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncă comunică Autorităţii pentru străini, în termen de 5 zile calendaristice, cazurile străinilor cărora le-a fost revocat permisul de muncă ori le-a fost eliberat un nou permis de muncă.

5. Prelungirea dreptului de şedere temporară

– pentru străinii veniţi în scop de studii

Străinul intrat în România pentru studii poate solicita prelungirea dreptului de şedere în acelaşi scop în următoarele condiţii:

a) este înscris la o unitate sau instituţie de învăţământ de stat ori particular acreditată;

b) dovedeşte că şi-a achitat taxele de studii pentru întregul an şcolar;

c) face dovada mijloacelor de întreţinere, în cuantum de 250 euro lunar pe perioada valabilităţii permisului de şedere.

Dreptul de şedere temporară pentru studii se poate prelungi cu cel mult 60 de zile după absolvirea studiilor în vederea definitivării situaţiei şcolare sau universitare şi a avizării documentelor de studii.

În situaţia în care străinul nu a promovat un an de studii din cauze imputabile acestuia, Autoritatea pentru străini poate să nu-i prelungească dreptul de şedere temporară.

6. Prelungirea dreptului de şedere temporară

– pentru reîntregirea familiei

Prelungirile ulterioare ale dreptului de şedere temporară acordat pentru reîntregirea familiei pot fi acordate dacă solicitantul:

a) prezintă certificat de căsătorie sau dovada legăturii de rudenie, transcrisă;

b) prezintă declaraţia, în scris, a membrului de familie care a solicitat reîntregirea, din care să rezulte că vor locui împreună;

c) face dovada spaţiului de locuit corespunzător;

d) dovedeşte că străinul care a solicitat reîntregirea dispune de mijloace de întreţinere peste cuantumul prevăzut la eliberarea permisului de şedere, la nivelul a cel puţin un salariu mediu pe economia naţională, pentru fiecare membru de familie.

Dreptul de şedere acordat în baza căsătoriei cu un cetăţean român va fi prelungit cu condiţia dovedirii mijloacelor de întreţinere la nivelul salariului mediu pe economia naţională, iar căsătoria să producă efecte juridice pe teritoriul României.

ANULAREA ŞI REVOCAREA DREPTULUI DE ŞEDERE ÎN ROMÂNIA

Autoritatea pentru străini sau formaţiunile sale teritoriale anulează, prin decizie motivată, dreptul de şedere în România, care a fost prelungit în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, în următoarele situaţii:

a) se constată, ulterior, că la data prelungirii dreptului de şedere temporară străinul nu îndeplinea condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă în acest sens;

b) se constată că unele acte care au stat la baza acordării dreptului de şedere sunt falsificate.

Autoritatea pentru străini poate revoca, prin decizie motivată, dreptul de şedere în România, care a fost prelungit în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, în următoarele situaţii:

a) în cazul dreptului de şedere temporară:

– în urma verificărilor specifice efectuate de organele competente ale Autorităţii pentru străini sau a sesizărilor primite de la alte autorităţi competente, potrivit legii, se constată că străinul nu mai îndeplineşte condiţiile de prelungire a dreptului de şedere ori nu mai respectă scopul pentru care i-a fost acordat acest drept;

– se constată că străinul a încălcat reglementările vamale sau cele privind frontiera de stat;

– se constată că străinul suferă de o boală care prezintă pericol pentru sănătatea publică şi nu se supune măsurilor de tratament medical stabilite de autorităţile medicale;

b) în cazul dreptului de şedere permanentă, dacă se constată că străinul suferă de o boală care prezintă pericol pentru sănătatea publică şi nu se supune măsurilor de tratament medical stabilite de autorităţile medicale.

Decizia de anulare sau revocare a dreptului de şedere a străinului care se află pe teritoriul României se realizează de către Autoritatea pentru străini, prin dispoziţia de părăsire a teritoriului.

__________

Pentru mai multe informaţii legate de viza de şedere pe teritoriul României, a se vedea O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.